Baza generalizată a practicii fiscale Ordinul IFPS nr.583 din 14.04.2014

1. (29.1.3.48) Conform căror documente se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru hrana angajaţilor?

În conformitate cu prevederile pct.6 al Regulamentului cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru hrana angajaţilor se va permite numai la prezentarea următoarelor documente confirmative:

a) ordinul intern al angajatorului care stabileşte politica de hrană organizată a angajaţilor, cu indicarea expresă a listei angajaţilor asiguraţi cu hrană;
b) documentul ce reprezintă acordul angajatului pentru hrană;
c) documentele ce confirmă costul suportat pentru hrana angajaţilor, în cazul în care angajatorul, în mod independent, asigură hrana angajaţilor;
d) contractul privind prestarea serviciilor de catering, în cazul în care angajatorul asigură hrana organizată a angajaţilor contractînd serviciile companiilor terţe;
e) factura fiscală/ factura;
f) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă a angajaţilor).

2. (29.1.3.47) Conform căror documente se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru transportul angajaţilor?

Deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct. 2 al Regulamentului cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului se permite la prezentarea următoarelor documente confirmative:

1) în cazul organizării transportului angajaţilor de către angajator în mod independent:
a) ordinul intern al angajatorului care stabileşte politica de transportare a angajaţilor; b) itinerarul mijlocului de transport utilizat la transportarea angajaţilor de la/ la locul de muncă, precum şi lista angajaţilor transportaţi per fiecare rută în luna respectivă; c) foile de parcurs aferente mijlocului de transport utilizat la transportarea angajaţilor;
d) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă a angajaţilor);
e) documentele ce confirmă suportarea efectivă a cheltuielilor.
2) în cazul în care angajatorul beneficiază de serviciile persoanelor terţe, inclusiv prin utilizarea transportului public, pentru transportarea angajaţilor săi:
a) ordinul intern al angajatorului care stabileşte politica de transportare a angajaţilor; b) contractul de prestare a serviciilor, în cazul utilizării transportului public. În celelalte cazuri de utilizare a serviciilor persoanelor terţe în afară de contract se va prezenta şi itinerarul utilizat, precum şi distanţa ce urmează să fie parcursă de mijlocul de transport pentru fiecare rută.
c) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă a angajaţilor);
d) factura fiscală/ factura.

3. (29.1.3.46) Se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru transportul angajaţilor în cazul depăşirii plafonului mediu stabilit?

În conformitate cu prevederile pct. 4 al Regulamentului cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, sumele ce se încadrează în plafonul mediu nu se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva angajatului şi a angajatorului şi nu vor implica careva obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţionale pentru angajaţi. În cazul depăşirii plafonului mediu stabilit, se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator angajaţilor doar sumele ce depăşesc plafonul respectiv. În acest caz angajatorul va fi responsabil pentru determinarea şi alocarea depăşirii plafonului mediu, precum şi declararea şi achitarea impozitelor, contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente depăşirii în conformitate cu legislaţia în vigoare.

4. (29.1.3.47) Conform căror documente se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru studiile profesionale ale angajaţilor?

Deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct.10 al Regulamentului, se permite numai la prezentarea următoarelor documente confirmative:

a) ordinul intern al angajatorului care specifică lista angajaţilor care beneficiază de studiile profesionale/ de perfecţionare profesională;
b) contractul, factura sau alte documente care confirmă costurile suportate şi prestarea serviciilor cu studiile profesionale/ perfecţionare profesională a angajaţilor.

5. (29.1.3.46) Care este cuantumul cheltuielilor ce se va permite la deducere pentru studiile profesionale ale angajaţilor?

Conform prevederilor alin.(19) art. 24 din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern. Prin Hotărîrea Guvernului nr.144 din 26.02.2014 a fost aprobat Regulamentului cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului.

Conform pct.10 al Regulamentului sus menţionat, angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale/ de perfecţionare profesională, suportate în folosul angajaţilor pe parcursul anului fiscal, cu condiţia că asemenea cheltuieli sînt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi reieşind din necesitatea acestor studii/ perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a angajaţilor. În cazul în care criteriile stabilite la pct.10 al Regulamentului, sînt respectate, cheltuielile suportate nu se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva angajatului şi a angajatorului şi nu vor implica careva obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţionale pentru angajat şi angajator.

De asemenea, nu se vor considera recompense şi facilităţi acordate de angajator cheltuielile pentru studiile profesionale/ de perfecţionare profesională suportate şi în cadrul activităţii organizaţiei necomerciale, autorităţii publice şi instituţiei publice.

6. (29.1.3.45) Conform căror documente se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru hrana angajaţilor?

În conformitate cu prevederile pct.6 al Regulamentului cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru hrana angajaţilor se va permite numai la prezentarea următoarelor documente confirmative:

a) ordinul intern al angajatorului care stabileşte politica de hrană organizată a angajaţilor, cu indicarea expresă a listei angajaţilor asiguraţi cu hrană;
b) documentul ce reprezintă acordul angajatului pentru hrană;
c) documentele ce confirmă costul suportat pentru hrana angajaţilor, în cazul în care angajatorul, în mod independent, asigură hrana angajaţilor;
d) contractul privind prestarea serviciilor de catering, în cazul în care angajatorul asigură hrana organizată a angajaţilor contractînd serviciile companiilor terţe;
e) factura fiscală/ factura;
f) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă a angajaţilor).

7. (29.1.2.13)Care sume se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator pentru hrana organizată angajaţilor?

În conformitate cu pct. 8 al Regulamentului cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, sumele ce se încadrează în valoarea stabilită (35 lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată de către angajat), nu se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva angajatului şi a angajatorului şi, respectiv, nu vor implica careva obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţionale pentru angajaţi. În cazul depăşirii plafonului stabilit, se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator doar sumele ce depăşesc plafonul respectiv.

8. (29.2.2.14)Care sume se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator pentru hrana organizată angajaţilor?

În conformitate cu pct. 8 al Regulamentului cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, sumele ce se încadrează în valoarea stabilită (35 lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată de către angajat), nu se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva angajatului şi a angajatorului şi, respectiv, nu vor implica careva obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţionale pentru angajaţi. În cazul depăşirii plafonului stabilit, se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator doar sumele ce depăşesc plafonul respectiv.

9. (29.1.3.44) Care este cuantumul cheltuielilor ce se va permite la deducere pentru hrana organizată a angajaţilor?

Conform prevederilor alin.(19) art. 24 din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern. Prin Hotărîrea Guvernului nr.144 din 26.02.2014 a fost aprobat Regulamentul cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului.

Conform Regulamentul sus menţionat, angajatorul, la care salariul mediu lunar brut este egal sau depăşeşte 3/4 din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an, este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a angajaţilor. În sensul prezentului punct salariul mediu lunar brut se calculează reieşind din fondul lunar de salarizare a angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de angajaţi în luna respectivă.

În cazul în care criteriul menţionat se respectă, limita maximă permisă spre deducere nu va depăşi 35 lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată de către angajatul respectiv.

10. (29.1.3.41) Care este cuantumul cheltuielilor ce se va permite la deducere pentru transportul organizat al angajaţilor?

Conform prevederilor art. 24 alin.(19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern.

Prin Hotărîrea Guvernului nr.144 din 26.02.2014 a fost aprobat Regulamentul cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului.

Conform pct. 2 din Regulamentul sus menţionat, angajatorul este în drept să deducă cheltuielile suportate pentru transportul organizat al angajaţilor în limita maximă a plafonului mediu de 25 lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată de către angajaţii transportaţi.

Acest plafon valoric se calculează ca raport dintre cheltuielile lunare suportate de către angajator pentru transportul organizat al angajaţilor şi numărul de angajaţi transportaţi în decurs de o lună înmulţit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a angajaţilor.

Totodată, conform pct. 3 din Regulamentul dat, criteriul stabilit la pct. 2 se aplică pentru transportul organizat al angajaţilor de la/ la locul de muncă.

Acest criteriu nu se aplică pentru celelalte cazuri de transportare a angajaţilor în scopul desfăşurării

11. (29.1.6.15) Poate suma TVA, rămasă la dispoziţia agentului economic producător agricol sau producător de zahăr în conformitate cu art. 1012din Codul fiscal, să fie considerată ca facilitatea fiscală? Care este modul reflectării a sumei respective în Declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2013?

Conform prevederilor art. 1012 din Codul fiscal, agenţii economici producători agricoli şi producători de zahăr care livrează pe teritoriul ţării producţie de fabricaţie proprie din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, producţie de fabricaţie proprie din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată şi zahăr din sfeclă de zahăr ca producţie de fabricaţie proprie, cu titlu de excepţie, achită la buget doar 40% din suma T.V.A. calculată aferentă acestor livrări conform art.96 lit. a). Restul de 60% din suma T.V.A. înregistrată şi acumulată rămîne la dispoziţia agentului economic producător agricol sau producător de zahăr şi va fi folosit exclusiv pentru extinderea şi dezvoltarea capacităţii de producţie a întreprinderii. Potrivit art. 5 alin. (33) din Codul fiscal, facilitate (înlesnire) fiscală reprezintă suma impozitului sau taxei nevărsată la buget sub formele stabilite la art.6 alin.(9) lit. g), anume sub formă de: - scutire parţială sau totală de impozit sau taxă;

- scutire parţială sau totală de plata impozitelor sau taxelor;
- cote reduse ale impozitelor sau taxelor;
- reducerea obiectului impozabil;
- amînări ale termenului de achitare a impozitelor sau taxelor;
- eşalonări ale obligaţiei fiscale.

Reieşind din aceasta, suma TVA, rămasă la dispoziţia agentului economic producător agricol sau producător de zahăr în conformitate cu art. 1012 din Codul fiscal, urmează a fi considerată ca facilitatea fiscală sub formă de scutire parţială sau totală de plata TVA.

Totodată, agentul economic urmează să îndeplinească condiţiile privind folosirea sumei rămase la dispoziţia lui în conformitate cu art.1012 din Codul fiscal, anume aceasta suma urmează fi folosită exclusiv pentru extinderea şi dezvoltarea capacităţii de producţie a întreprinderi, adică urmează fi se respecte prevederile alin.(1) art. 24 din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile lit. z) art. 20 din Codul fiscal, veniturile obţinute în urma utilizării facilităţilor fiscale, nu se includ în venitul brut, adică sunt sursa de venit neimpozabilă. La îndeplinirea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12), suma rămasă la dispoziţia agentului economic producător agricol în conformitate cu art. 1012 din Codul fiscal, urmează să fie reflectă în col. 2 rînd. 02014 “Veniturile obţinute în urma utilizării facilităţilor fiscale” din Declaraţie.

În rezultat, baza impozabilă pentru calcularea obligaţiunilor fiscale privind impozitul pe venit a agentului economic se va micşora cu suma menţionată.

12. (29.1.7.45) Care este regimul de impozitare a veniturilor primite de către persoanele fizice-cetăţeni în formă naturală pentru arenda terenurilor agricole?

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole. Astfel, din venitul obţinut în urma dării în folosinţă (arendă) a terenurilor agricole nu se reţine impozitul pe venit.

Totodată, conform art. 18 lit. d) din Codul fiscal, veniturile din chirie (arendă) sunt surse de venit impozabile şi se includ în venitul brut, care ulterior urmează a fi impozitat conform cotelor stabilite la art. 15 din Codul fiscal.

De asemenea, suma venitului impozabil urmează a fi declarată pînă la 31 martie a anului următor anului fiscal de gestiune şi respectivul impozit calculat din acest venit se va achita la buget, în acelaşi termen.

13. (29.2.3.17) Poate Certificatul de dizabilitate şi capacitate de muncă emis de Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capicităţii de Muncă servi drept document care confirmă dreptul la scutirea personală majoră, stabilită la art. 33 alin. (2) din Codul fiscal?

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 9516 lei pentru anul 2014.

De asemenea, art. 33 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal prevede că suma scutirii personale, stabilită la alin. (1), va constitui 14 148 lei pe anul 2014 pentru orice persoană care este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. 9 din Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi nr. 60 din 30.03.2012, pînă la expirarea termenului pentru care s-a stabilit reexpertizarea persoanei cu dizabilităţi sau în cazul gradelor de invaliditate fără termen, invaliditatea de gradele I, II şi III se echivalează, în mod corespunzător, cu dizabilitatea severă, dizabilitatea accentuată şi dizabilitatea medie.

Astfel, persoana cu dizabilităţi severe sau accentuate va avea dreptul la scutire personală majoră, stabilită la art. 33 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.

De asemenea, pct. 55 din Hotărîrea Guvernului cu privire la determinarea dizabilităţii şi capacităţii de muncă nr. 65 din 23.01.2013 (Monitorul Oficial 18-21/104 din 25.01.2013), consiliile teritoriale şi consiliile specializate, la stabilirea dizabilităţii, întocmesc şi eliberează persoanei certificatul de dizabilitate şi capacitate de muncă. Astfel, Certificatul de dizabilitate şi capacitate de muncă eliberat de Consiliul Naţional pentru determinarea dizabilităţii şi capacităţii de muncă de asemenea poate servi drept document care va confirma dreptul la scutirea personală majoră, stabilită la art. 33 alin. (2) din Codul fiscal.

14. (29.3.11) Care este perioada fiscală de determinare a sumei totale a impozitului pe venit pentru notarul public, luna sau anul?

În conformitate cu art. 695 alin. (2) din Codul fiscal, suma totală a impozitului pe venit se determină pentru notarul public în mărime de 18 % din venitul lunar impozabil. Astfel, notarul public va determina venitul impozabil şi va calcula suma impozitului ce urmează a fi achitat, lunar.

15. (29.2.5.5) În cazul în care o persoană fizică obţine venit sub formă de royalty, la depunerea declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, aceasta are obligaţia de a declara acest venit?

Conform prevederilor lit. h) al art.18 din Codul fiscal, venitul achitat sub formă de royalty (redevenţe) este stabilit ca sursă de venit impozabilă.

Totodată, potrivit prevederilor alin.(31) al art.901 din Codul fiscal persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 12 % din royalty achitate în folosul persoanelor fizice. În conformitate cu prevederile alin.(4) art.901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului stabilit prin prezentul articol scuteşte beneficiarul cîştigurilor şi veniturilor specificate la alin. (1), (3), (31), (33), (34) şi (35) art.901 de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora.

Astfel, persoanele fizice-cetăţeni ce obţin venit din royalty nu vor îndeplini cîmpul 1.6 “Royalty” din formularul CET08, ţinînd cont de lipsa temeiului legal pentru completarea acestuia.

16. (29.2.3.17) În cazul în care angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe și corespund listei activităților de realizare de programe prevăzute de anexa nr. 1 din Lege pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, obţin venituri, altele decît salariul de bază, asupra acestora se vor răsfrînge prevederile art.33-35 din Codul fiscal?

În cazul în care angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe (alin.(21) art.24 din Legea pentru punere în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal), obţin venituri, altele decît salariul de bază, asupra acestora nu se vor răsfrînge prevederile art.33-35 din Codul fiscal.

Totodată, acestea urmează a fi diminuate, după caz, cu suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, prevăzute în art.36 din Codul fiscal. În vederea aplicării prevederilor art.24 alin.(21) din Legea privind punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal, sintagma „alte venituri” presupune şi veniturile obţinute de către angajat din activitatea desfăşurată în cadrul aceleiaşi entităţi (inclusiv darea în arendă sau locaţiune), cu excepţia veniturilor salariale faţă de care se aplică facilităţile menţionate mai sus.

Totodată, alte venituri obţinute de către angajat de la angajatorul propriu sau de la alţi subiecţi pe parcursul anului fiscal, care nu sunt scutite de impozitul pe venit conform alin.(21) art.24 din Legea menţionată, se vor impozita şi vor fi declarate în modul general stabilit, fără a fi utilizat dreptul la scutiri conform art.33-35 din Codul fiscal.

Astfel, angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe, la completarea formularelor CET08 nu vor îndeplini cîmpul 2.1., ţinînd cont de lipsa temeiului legal pentru completarea acestuia.