O creştere modestă a PIB-ului va fi înregistrată în 2016 în ţările din Europa şi Asia Centrală (ECA), susţine un nou Raport al Băncii Mondiale.
Preţurile scăzute ale petrolului şi bunurilor de larg consum în partea estică a regiunii, scăderea ratelor investiţiilor din Uniunea Europeană şi provocările structurale continue împiedică dezvoltarea la nivel de regiune şi contribuie la o creştere a populismului şi polarizării, susţine cel mai recent Raport al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală.
Conform raportului lansat astăzi la Bucureşti, regiunea va avea o creştere modestă de 1.6 puncte procentuale în 2016 - o creştere uşoară de la 1.4 puncte procentuale în 2015 - însă scăderea veniturilor şi consumului vor atenua această creştere modestă. Este preconizat faptul că această tendinţă va continua în 2017 şi 2018, cu o creştere previzionată de 1.5 puncte procentuale şi respectiv 1.8 puncte procentuale.
Creşterea va rămâne pozitivă în Europa de Est şi Asia Centrală, iar PIB-ul va avea o creştere de 0.7 puncte procentuale în 2016, 2.3 puncte procentuale în 2017 şi 2.6 puncte procentuale în 2018. Între timp, se prognozează o mică scădere a creşterii în Uniunea Europeană, iar în Balcanii de Vest se prognozează o creştere de 2.7 puncte procentuale în 2016, 3.2 puncte procentuale în 2017, şi 3.5 puncte procentuale în 2018.
„Votul Brexit şi criza refugiaţilor testează cooperarea la nivel european, în timp ce jumătatea de est a regiunii încearcă în continuare să se adapteze la preţurile mai scăzute ale petrolului,” a declarat Hans Timmer, Economist Şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală. „Imposibilitatea regiunii de a genera noi surse de dezvoltare contribuie la o creştere a populismului şi polarizării, cât şi la lipsa de încredere în instituţii.”
Analizele şi sondajele din raport evidenţiază faptul că preocupările cu privire la un mediu economic schimbător, şi în special cu privire la lipsa siguranţei locului de muncă, alimentează creşterea polarizării politice în statele ECA. O creştere rapidă a locurilor de muncă temporare şi part-time, şi schimbarea cererii de competenţe, determinate de noi tehnologii digitale, contribuie la creşterea îngrijorărilor în rândul oamenilor din regiune şi alienează într-o măsură sprijinul popular dinspre mijlocul spectrului politic.
În lipsa unor răspunsuri politice puternice, provocările structurale ce împiedică economiile din regiune riscă să afecteze creşterea şi reducerea sărăciei pe termen lung, sugerează raportul. Pentru a putea face faţă acestor provocări, guvernele şi societăţile trebuie să asigure noi perspective în această eră economică nouă fără a se baza pe soluţiile care au funcţionat în trecut, în circumstanţe extrem de diferite.
„Creşterea modestă pe care o observăm este un pas în direcţia bună, însă nu este suficientă pentru a atenua preocupările oamenilor care locuiesc în regiune privind perspectivele lor economice” a declarat Cyril Muller, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru regiunea ECA. „Guvernele pot acţiona acum pentru a ajuta. De exemplu, acestea pot promova învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru a-i ajuta pe oameni să găsească şi să păstreze un loc de muncă. Acestea pot furniza servicii medicale pentru copii şi vârstnici pentru a facilita condiţii de angajare mai flexibile. Aceste acţiuni pot asigura oportunităţi egale şi pot stimula dezvoltarea generală", a mai spus oficialul.
Alte opţiuni de politici includ acordarea de sprijin operatorilor economici pentru a exploata noile oportunităţi de export generate de către un mediu mai competitiv pentru producători, reducerea costurilor şi timpului necesar pentru a înfiinţa o firmă şi pentru a intra pe piaţă, şi reducerea limitelor de orientare a forţei de muncă către activităţi noi. Aceste acţiuni ar trebui să asigure faptul că protecţia socială şi a muncii este furnizată sau menţinută pentru a preveni suferinţa şi distrugerea coeziunii sociale în special pentru grupurile vulnerabile, menţionează raportul.
Raportul relevă totodată necesitatea îmbunătăţirii cercetării şi colectării datelor cu privire la inegalitate, inclusiv indicatori referitori la percepţia oamenilor cu privire la inegalitate. Dovezi suplimentare cu privire la legătura dintre nevoia de competenţe şi schimbarea satisfacţiei cu privire la viaţă pot contribui la orientarea schimbărilor de politici necesare pentru a ajusta schimbările economice importante şi pentru a reduce anxietatea socială şi politică.