De câţiva ani se vorbeşte despre necesitatea de a simplifica procesul de obţinere a autorizaţiilor de funcţionare pentru unităţile de comerţ, pentru a încuraja dezvoltarea antreprenoriatului. Deşi există o serie de iniţiative legislative în acest sens, reformarea procedurii nu are loc cu viteza aşteptată de întreprinzători, una dintre cele mai oneroase etape fiind obţinerea autorizaţiei sanitare.

Mariana ŞALAMAC

În prezent, orice unitate de comerţ cu bunuri sau servicii activează în baza autorizaţiei de funcţionare, potrivit Legii cu privire la comerțul interior. Obţinerea autorizaţiei este posibilă doar după prezentarea unui set extins de documente şi pre-avize de la mai multe instituţii, cum ar fi subdiviziunile responsabile de construcţii şi urbanism, Centrul Naţional de Sănătate Publică (CNSP), Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Afacerilor Interne ş. a., unele dintre acestea acordând actele necesare doar după efectuarea controlului la faţa locului.

După cum spun antreprenorii, cea mai anevoioasă este autorizarea sanitară, efectuată de către CNSP, prin intermediul centrelor teritoriale ale instituţiei. În particular, problemele care apar aici ţin de faptul că normele sanitare nu sunt făcute publice, antreprenorii sunt obligaţi să încheie anumite contracte şi să apeleze anume la serviciile de laborator ale CSP teritoriale.

Norme sanitare publice, dar de negăsit

După cum relata anterior un antreprenor care a deschis acum un an şi jumătate un restaurant în centrul Chişinăului, o listă cu toate normele sanitare nu există sau este ţinută departe de întreprinzători.

„Nu le-am găsit nicăieri formulate. Am găsit aceste norme la o cunoscută de-a mea care a lucrat în domeniu, însă ele sunt încă din perioada sovietică, scrise cu chirilice. La încercarea mea de a le primi de la CSP am fost redirecţionat la vreo cinci numere de telefon, iar la al şaselea nu mi-a răspuns nimeni. Şi aşa de vreo patru ori. Acesta este primul lucru care trebuie  făcut: să fie publicate toate normele Sanepidului", a mărturisit proprietarul afacerii.

De cealaltă parte, serviciul de presă al CSP Chişinău a afirmat pentru ECOnomist că „toate actele legislative în vigoare sunt publicate pe paginile oficiale ale Ministerului Sănătăţii şi CNSP", dar nu a indicat sursa concretă unde putem găsi o listă a tuturor normelor sanitare.

Li se „sugerează" să încheie contracte doar cu CSP teritoriale

Autorizarea sanitară implică mai multe teste de laborator şi măsuri care trebuie luate, numeroase mai ales în cazul unei unităţi de alimentaţie publică sau de comerţ cu produse alimentare. Este şi firesc ca să fie garantată siguranţa, însă lucrul care îi deranjează pe antreprenori este că sunt obligaţi să solicite serviciile de laborator şi să semneze anumite contracte anume cu CSP teritoriale, în caz contrar, ar avea anumite „probleme" la obţinerea autorizaţiei sanitare.

 „Cu CNSP am fost obligat să semnez un contract de deratizare, care nu am idee cum funcţionează, şi un contract cu laboratorul acreditat, care tot lor le aparţine, pentru a face mostre. Nici deratizare nu mi-au făcut, nici mostre. Pentru fiecare contract am plătit peste o mie de lei", ne-a mărturisit întreprinzătorul cu care am discutat.

Aceasta deşi, potrivit reprezentanţilor CSP Chişinău, agenţii economici nu sunt obligaţi să contracteze CSP Chișinău pentru efectuarea lucrărilor de prelevare a probelor de laborator, dezinfecţie, deratizare ş. a. şi „pot contracta și alți prestatori de astfel de servicii, cu condiția că aceştia sunt acreditați și atestați în domeniu". În pofida prevederilor legislaţiei care susţin concurenţa loială pe acest segment se pare însă că monopolul pe care îl deţin CSP teritoriale înfloreşte.

Programele de instruire igienică nu mai sunt actuale

Referitor la deficienţele în activitatea CNSP, antreprenorul contactat de ECOnomist a mai subliniat obligativitatea unor cursuri „învechite" pentru cei care urmează să lucreze în domeniul alimentaţiei publice. „A fost necesar să trecem cursuri speciale organizate de CNSP. O zi întreagă, timp de opt ore, am ascultat lecţii, pentru ca a doua zi să susţinem un examen. Din aceste opt ore, o oră şi jumătate ne-au explicat cum se prepară clorura de var. Şi aceasta în secolul XXI, când există metode mai simple şi mai eficiente de dezinfecţie".

„Aceste cursuri trebuie trecute în fiecare an, ele costă... şi este obligatoriu să le treci la Sanepid, în altă parte nu se permite", a adăugat întreprinzătorul.

Solicitat să comenteze această situaţie, CSP Chişinău ne-a remis o informaţie seacă: „Organizarea şi desfăşurarea ciclurilor de instruire igienică a angajaţilor din ramurile economiei naţionale revin Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice. Pentru instruirea igienică a contingentelor decretate se utilizează programe speciale, elaborate de către specialiştii Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice".

În ce priveşte costurile serviciilor CNSP, dar şi pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare în general, agenţii economici nu le consideră exagerate. „În general, taxele sunt normale pentru cineva care începe un business, însă sunt foarte multe şi nu întotdeauna este clar pentru ce plăteşti", ne-a relatat proprietarul unui business. Există aici şi o altă parte a lucrurilor: taxele neoficiale, însă despre aceasta antreprenorii preferă să nu vorbească.