Banca Naţională a Moldovei reduce a treia lună consecutiv rata de bază pentru politică monetară, sperând astfel să stimuleze creditarea şi economisirea aflate acum în scădere din cauza creşterii puternice a ratei de politică monetară în anul trecut.
Comitetul executiv al BNM a adoptat, în cadrul şedinţei din 28 aprilie 2016, prin vot unanim diminuarea ratei de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt cu două puncte procentuale, de la 17 până la 15 la sută anual. Totodată norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă rămâne la nivelul de 35 la sută din baza de calcul.
Este cea de-a treia micşorare a ratei de bază în trei luni. Practic la fiecare şedinţă a comitetului executiv de la sfârşit de lună se operează o reducere. Astfel, în februarie rata a fost scăzută de la 19,5% la 19%, în martie - de la 19% la 17% iar acum - de la 17% până la 15%.
O creştere de 16% a ratei în 10 luni
Amintim că această reducere rapidă din anul în curs vine după ce anul trecut am avut parte de o creştere la fel de galopantă, de la 3,5% în decembrie 2014 până la 19,5% în septembrie 2015. Acea creştere de 16% în 10 luni a ratei de bază a fost una din soluţiile băncii centrale pentru stăvilirea deprecierii galopante a leului, care a luat amploare la începutul anului trecut, atunci când efectele furtului unui miliard de dolari din sectorul bancar s-au făcut simţite pe piaţa valutară. Scoaterea unei cantităţi atât de mari de pe piaţa valutară plus reducerea remiterilor în valută şi a valutei provenite din export, au creat condiţii pentru o depreciere foarte rapidă a leului moldovenesc. În aceste condiţii, BNM luase decizia de a restrânge şi cantitatea de lei de pe piaţă. Astfel, a fost majorată rata de bază, fapt ce a condus la restrângerea creditării şi au fost majorate rezervele obligatorii ale băncilor comerciale, care au ajuns până la 35% din volumul depozitelor. Politica monetară a BNM şi-a atins într-un final scopul, aducând însă prejudicii enorme activităţii economice, care a avut de suferit şi din cauza unor factori externi, în special scăderea cererii din partea partenerilor economici tradiţionali, loviţi de crize mai mult sau mai puţin puternice. Totuşi, mai mulţi experţi au fost de părere că majorarea ratei de politică monetară a fost exagerată şi dacă s-ar fi oprit BNM la timp, economia nu ar fi fost atât de afectată.
Efectul: activitatea economică pe minus la toate capitolele
În raportul recent al BNM, care însoţeşte comunicatul despre reducerea ratei de bază, se menţionează că dinamica nefavorabilă a comerţului extern și a producției industriale în primele două luni ale trimestrului întâi din 2016 semnalează continuarea contractării activității economice în perioada de referinţă și relevă persistența presiunilor dezinflaţioniste din partea cererii agregate. Astfel, exporturile au scăzut față de perioada similară a anului 2015 cu 18,5 la sută, importurile cu 13,8 la sută, iar producția industrială cu 2,3 la sută. Transportul de mărfuri a marcat o diminuare de 13,3 la sută.
Din perspectiva cererii de consum, în primele două luni ale anului curent, ritmul anual de creștere al salariului mediu real pe economie s-a redus cu 2%, fiind cu 4,2 puncte procentuale superior celui din trimestrul patru 2015.
Transferurile de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice prin intermediul băncilor din Republica Moldova s-au redus în perioada ianuarie-martie cu opt la sută comparativ cu perioadele similare ale anului 2015.
Volumul creditelor noi acordate s-a micșorat cu 14 la sută, iar depozitele noi atrase s-au diminuat cu 10,7 la sută. Soldurile totale ale creditelor și depozitelor la sfârșitul lunii martie s-au diminuat cu 9,9 la sută și, respectiv, cu 3,6 la sută faţă de perioada similară a anului precedent.
Acestea au fost argumentele de coborârii a ratei de bază până la 15 la sută.
Vrea să stimuleze creditarea
„Calibrarea graduală a conduitei politicii monetare, susținută de așteptările cu privire la reducerea ratei inflației, urmărește favorizarea unui climat monetar capabil să stimuleze activitatea de creditare și economisire, alături de adaptarea în continuare a mediului economic intern la volatilitatea și incertitudinea aferente situației macroeconomice externe.", se menţionează în raportul BNM.
Banca Naţională anticipează în continuare o dinamică în mare parte negativă a Produsului Intern Brut pe parcursul următoarelor opt trimestre.
Totuşi, datorită presiunii unor factori dezinflaţionişti, prognoza ratei inflației medii anuale pentru anul 2016 a fost coborâtă la 7% (cu 3,1%) iar pentru 2017 la 4,8% (cu 1,8%).
Rata ar mai putea fi redusă cu 5-6 puncte procentuale în acest an
Expertul financiar Sveatoslav Mihalache consideră că BNM va fi nevoită să micșoreze rata de bază, posibil şi rata rezervelor obligatorii și să întreprindă intervențiile valutare directe echilibrate (cumpărarea dolarului de pe piața valutară).
El este de părere că rata de bază ar mai putea fi redusă cu 5-6 puncte procentuale până la finele anului.
Potrivit lui Mihalache urmează şi o scădere constantă a inflaţiei, principalele cauze fiind factorii externi.
În primul rând este vorba despre situaţia de pe piaţa internaţională a petrolului unde cotațiile continuă să fie cele mai mici din ultimii 15 ani şi nu se vede o schimbare a situaţiei în viitorul apropiat.
În plus, cotațiile scăzute ale petrolului au influențat asupra prețului gazului livrat de către Gazprom inclusiv în Moldova. Deciziile ANRE de a micșora tarifele la energia electrică tot vor avea efecte de scădere a așteptărilor inflaționiste.
Totodată Banca Centrală Europeană, la ultima ședință, a redus dobânda și mai mult și va injecta și mai multă lichiditate în piață pentru ca economia bolnavă să-și revină.
Mihalache crede că principiul de bază al politicii monetare, după care trebuie să se conducă BNM, ar fi vigilența rațională.
„Există riscul materializării discursurilor politicienilor de a folosi profitul BNM pentru a "cârpi" găurile din bugetul de stat, fapt ce poate destabiliza situația macroeconomică şi aşa foarte șubredă.", consideră expertul
Efectele benefice ale micșorării ratei de bază
Potrivit lui Mihalache, reducerea ratei de bază va fi urmată de reducerea dobânzilor aferente valorilor mobiliare de stat, astfel Ministerul Finanţelor va cheltui mai puţin pentru deservirea datoriei interne a statului.
Totodată, el crede că băncile comerciale vor micșora valoarea portofoliului deținut în valori mobiliare de stat (la moment peste 5,5 mld lei), banii fiind redirecţionaţi către economia reală. În acelaşi timp expertul se aşteaptă că Băncile Comerciale vor micșora rata dobânzii la credite, ceea ce parțial va îmbunătăți situația agenților economici, respectiv posibilitatea micșorării valorii portofoliului creditelor problematice.