Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă, desemnată de Organizaţia Internaţională a Muncii, este dedicată promovării prevenirii accidentelor și a bolilor profesionale la nivel mondial. De asemenea este destinată sensibilizării și focalizării atenției internaționale asupra tendințelor din domeniul securității și sănătății în muncă, precum şi atenționării asupra numărului în creștere la nivel global a leziunilor, bolilor și deceselor legate de muncă.

Cu această ocazie mișcarea sindicală din lume comemorează Ziua internațională a lucrătorilor decedați și răniți. Pentru a onora memoria victimelor accidentelor de muncă și a bolilor profesionale se organizează simultan acțiuni de conștientizare şi informare în întreaga lume.

Conform statisticilor se estimează că, anual în lume, se produc peste 2,3 milioane de decese, din cauza accidentelor de muncă şi vătămărilor profesionale, cifră comparabilă cu numărul de victime dintr-un război. Organizația Internațională a Muncii estimează că, anual, peste 313 milioane de lucrători suferă accidente urmate de incapacitate temporară de muncă şi se produc aproximativ 160 milioane de cazuri de îmbolnăviri profesionale. Zilnic se produc aproximativ 6.400 decese ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale şi că, zilnic, aproximativ 860.000 lucrători sunt vătămaţi la locul de muncă.

Această situație negativă a vătămărilor în muncă poate fi evitată, prin conștientizarea tuturor cu privire la necesitatea implementării unor măsuri eficiente de prevenire şi protecţie la locurile de muncă.

În această zi, odată cu comemorarea victimelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, atragem atenţia lucrătorilor şi angajatorilor că trebuie să-şi schimbe mentalitatea în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea lor în muncă.

Lucrătorii trebuie să adopte o atitudine şi un comportament preventiv, să solicite angajatorilor protecţie colectivă şi, după caz individuală, să se implice în realizarea măsurilor de prevenire şi protecţie şi să-şi însușească, prin instruire, cele mai bune practici astfel încât să  ajungă sănătoşi acasă după o zi de muncă.

Angajatorii trebuie să fie conştienţi de obligaţiile pe care le au potrivit cerinţelor legale, de protecţie a vieţii, sănătăţii şi integrităţii lucrătorilor.

Numai eforturile comune, ale părţilor interesate de asigurarea unor locuri de muncă sigure şi sănătoase, pot garanta îndeplinirea obiectivelor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale şi de consolidare a unei reale culturi a prevenirii.

În Moldova din cauza deficienților de securitate, anual, potrivit statisticilor, se înregistrează un număr impunător de accidentaţi proveniţi din accidente de muncă. Ponderea cea mai mare a numărului de accidentaţi în muncă între anii 2011-2014 (conform statisticilor) revine industriei prelucrătoare cu 432 accidentaţi, urmată de sănătate şi asistenţă socială - 151 accidentaţi, activităţile de transport, depozitare şi comunicaţii - 147 accidentaţi, tranzacții imobiliare - 124 accidentați, din domeniul agriculturii/silviculturii și construcţii - câte 118 accidentaţi, comerţ - 117 accidentaţi, domeniul energetic, gaze şi ape - 113 accidentaţi.

Repartizarea accidentelor de muncă mortale după genul de activitate denotă, că ponderea cea mai mare revine activităţilor din agricultură - 29 accidentaţi mortal, după care vine industria prelucrătoare cu 24 accidentaţi mortal, urmată de transport, depozitare şi comunicaţii cu 18 accidentaţi mortal, construcţii cu 17 accidentaţi mortal, energetica, gaze şi ape cu 8 accidentaţi mortal, comerţ - 6, tranzacții imobiliare - 5 accidentați mortal, învăţământ și sănătate cu câte 3 accidentați mortal.

Datele statistice demonstrează că cel mai frecvent accidentele de muncă se produc în împrejurări ce ţin:

• de prindere, lovire sau strivire cu maşini, unelte, unităţi de transport, diferite obiecte;
• de cădere de la înălțime şi la acelaşi nivel;
• de cădere, prăbușire sau proiectare de obiecte.

Cauzele care duc la accidentare de cele mai multe ori depind de:

• executant - de la 50% la 83% de cazuri de accidentare;
• sarcina de muncă - de la 5% la 33% de cazuri de accidentare;
• mijloacele de producţie - de la 4% la 11% de cazuri de accidentare;
• mediul de muncă - de la 3% la 8% de cazuri de accidentare.

Cauzele şi circumstanţele în care s-au produs accidentele de muncă sînt determinate de deficienţe de cunoştinţe şi abilități de a organiza procese de muncă, de a stabili, formula şi executa în condiţii nepericuloase sarcinile de muncă.

Indice de frecvenţă de 0,9094 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi). Numărul total de zile-om de incapacitate temporară de muncă a accidentaților a fost de 13463, determinînd un indice de durată medie al incapacității temporare de muncă cauzată de accidente de muncă de 27,42 (număr de zile-om de incapacitate temporară de muncă ce-i revin unui accidentat).

Inspectoratul de Stat al Muncii desfăşoară acţiuni care vizează consolidarea culturii de prevenire a riscurilor de accidentare de muncă şi îmbolnăvire profesională, prin acțiuni de informare, conștientizare, îndrumare şi controlul modului de aplicare a legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.