În baza unei decizii emise de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), a fost inițiat controlul fiscal la fața locului prin metoda verificării totale repetate pentru perioada de activitate 1 ianuarie 2013 – 31 mai 2017 a contribuabilului SRL „C.”.
În cadrul controalelor fiscale privind restituirea TVA pentru perioadele fiscale 2013- 2017 efectuate de către Inspectoratul Fiscal de Stat, SRL „C.” a beneficiat de restituirea TVA, cu toate că nu au fost confirmate condițiile respectării prevederilor legislației de verificare a provenienței mărfurilor și serviciilor pe principiul „până la producător/importator” conform prevederilor pct.27 din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoare adăugată, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 93 din 1 februarie 2013.
În urma examinării actului de control repetat și a dezacordului depus de contribuabil, SFS a emis decizia asupra cazului de încălcare a legislației comisă de SRL „C.”, prin care a dispus a încasa la buget sumele TVA restituite în plus pentru perioada verificată în mărime de peste 5,9 mil. lei, a încasat la buget majorarea de întârziere (penalitatea) calculată în conformitate cu art.228 alin. (10) din Codul fiscal (CF) în sumă de 2,17 mil. lei pentru beneficierea de restituirea TVA în mărime mai mare decât suma calculată în condițiile legii, a dispus ajustarea TVA destinată trecerii în cont pentru perioada ulterioară la situația 31 mai 2017, totodată încasând şi alte obligaţii la buget.
Nefiind de acord cu decizia SFS, contribuabilul a depus contestația, iar ca rezultat al examinării acesteia, autoritatea fiscală a emis o decizie, prin care a respins contestația depusă drept neîntemeiată şi a menținut decizia contestată fără modificări.
Contribuabilul a atacat decizia în instanța de judecată. Atât prima instanţă, cât şi instanţa de apel au respins cererea entității de a anula decizia asupra cazului de încălcare a legislaţiei şi decizia pe marginea contestaţiei, deoarece au considerat justă concluzia SFS că, SRL „C.” întemeiat i-a fost calculată majorarea de întârziere în sumă de 2,17 mil. lei pentru restituirea TVA în mărime mai mare decât suma TVA calculată spre restituire în condițiile legii.
Instanţele de judecată au reținut că SFS, ca rezultat al controalelor de contrapunere, din motivul neconfirmării parțiale a provenienței mărfurilor conform principiului indicat, întemeiat a recalculat suma TVA spre restituire din buget pentru perioadele fiscal anterioare, micșorându-le cu 5,9 mil. lei. De asemenea, instanța de apel a considerat că prima instanță just a conchis că pretenția contribuabilului cu privire la anularea deciziei SFS pe marginea contestației este nefondată, or, această decizie constituie răspunsul autorității publice pe marginea contestației depuse de către apelantă, răspuns care nu produce efecte juridice față de întreprindere.
Amintim, art. 228 alin. (10) din CF stabileşte că, pentru sumele impozitelor şi taxelor solicitate de către contribuabil spre restituire şi restituite în mărimi mai mari decât suma calculată în condiţiile legii, se calculează majorare de întârziere (penalitate) pentru suma restituită în plus pentru perioada care începe cu data restituirii efective la contul bancar al agentului economic sau în contul stingerii datoriilor acestuia ori ale creditorilor lui faţă de bugetul public naţional şi până la data recuperării acestora.
Curtea Supremă de Justiţie, de asemenea, a considerat recursul inadmisibil, menţinându-se în vigoare decizia asupra cazului de încălcare a legislaţiei emisă de organul fiscal.