Fondul de pensii facultative este fondul fără personalitate juridică, constituit prin contract de societate civilă încheiat în formă scrisă, care funcționează în baza principiului de finanțare prin capitalizare cu unicul scop – de a furniza pensii facultative. Acestea sunt prevederile proiectului de lege privind fondurile de pensii facultative, care a fost elaborat și înaintat spre consultări publice de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) care, după aprobare și intrarea în vigoare a legii, va fi și autoritatea competentă de punerea acesteia în aplicare.

Conform autorilor proiectul, acesta transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale. Elaborarea documentului constituie și un deziderat în sine de reformare a cadrului legal existent, aliniere bunelor practici internaționale, scopul fiind instituirea unei piețe interne pentru acumularea și oferirea de pensii facultative administrate în mod privat, capitalizate, care să servească surse pentru completarea veniturilor provenite din sistemele publice de pensii, în condiții de siguranță şi de tratament echitabil pentru participanții.

Fondul de pensii va putea fi înființat de către administrator (activează în baza licenței eliberate de CNPF) în baza contractului de societate civilă întocmit în formă scrisă, la care participantul devine parte după semnarea contractului de aderare și virarea contribuției. Un fond de pensii va trebui să întrunească minimum 15 participanți.

Normele legii elaborate nu se vor aplica autorităților administrației publice centrale şi locale sau altor instituții care administrează fonduri ce sprijină sistemele de asigurări sociale, inclusiv sistemele ce asigură alte categorii de pensii, sub formă de drepturi bănești (prestații în numerar în legătură cu atingerea vârstei de pensionare), ale căror stabilire şi plată sunt garantate prin lege de către stat potrivit Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii; angajatorilor care constituie provizioane la bilanț în vederea asigurării plății pensiilor pentru salariații proprii.

Resursele financiare ale fondului de pensii se propune a fi constituite din:
a) contribuțiile nete convertite în unități de fond;
b) drepturile cuvenite în calitate de beneficiar şi nerevendicate în termenul general de prescripție;
c) dobânzile/penalitățile de întârziere aferente contribuțiilor nevirate în termen;
d) sumele provenite din investirea veniturilor.

Din activele fondului de pensii vor putea fi acoperite taxa plătită administratorului fondului pentru administrarea acestuia (taxa de administrare); taxa plătită depozitarului pentru serviciile prestate; comisioanele și taxele legate de achiziționarea sau vânzarea activelor fondului, inclusiv cele de tranzacționare; comisioanele bancare; retribuirea serviciilor entității de audit.

Conform proiectului, fondul de pensii avizat de CNFP va fi în drept să primească contribuții. Mărimea lor se va stabili în contractul individual de aderare. Contribuțiile se vor vira de către angajator sau de către participant în contul bancar al fondului de pensii indicat în contract. Angajatorul va constitui şi vira contribuția datorată de fiecare salariat care a aderat la un fond în corespundere cu planul de pensii, în baza copiei contractului prezentat de salariat.

Se mai prevede că, contribuția poate fi împărțită între salariat şi angajator potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de muncă sau, în lipsa acestuia, în temeiul unui proces-verbal încheiat de angajator cu reprezentanții salariaților, ori negociată în mod individual. În cazul unui fond de pensii ocupaționale (la care angajatorul contribuie pentru salariații proprii), angajatorul care a propus participarea la fond este obligat să vireze lunar contribuțiile pentru fiecare salariat care a aderat la fondul dat, pe baza unui exemplar al contractului individual de aderare. În cazul nevirării la termen a contribuțiilor, administratorul va fi în drept să calculeze și să încaseze dobânzi/penalități de întârziere.

Proiectul stabilește că „cuantumul deducerilor neimpozabile din contribuțiile transferate la fondurile de pensii de un angajator şi/sau de un participant proporțional cu cota acestuia de participare se va stabili în conformitate cu legislația fiscală”. Totodată participanții vor avea dreptul, în orice moment, să modifice, să suspende sau să înceteze plata contribuțiilor la un fond de pensii, înștiințând în scris administratorul şi angajatorul, după caz, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data suspendării sau încetării contribuțiilor.

Un articol aparte al proiectului prevede că, dreptul la pensia facultativă se deschide la cererea participantului cu îndeplinirea următoarelor condiții cumulative: participantul a împlinit vârsta de 60 de ani; au fost plătite minimum 60 de contribuții lunare; activul personal este cel puțin egal cu suma necesară obținerii pensiei facultative minime prevăzute de legislația privind organizarea şi funcționarea sistemului de plată a pensiilor facultative. Același articol stabilește că, pensia facultativă se supune reglementărilor legale aferente impozitării pensiilor şi executării silite.

Se propune ca cuantumul pensiei facultative să se stabilească în baza calculului actuarial şi activului personal. Pensia facultativă va putea fi plătită sub formă de plată forfetară; anuitate viageră; anuitate limitată.

Plata forfetară va putea fi efectuată:
a) dacă, la deschiderea dreptului la pensie, activul personal depășește valoarea dublă a sumei necesare obținerii pensiei facultative. În acest caz, participantul are dreptul să solicite plata forfetară a sumei ce depășește valoarea dublă a sumei necesare obținerii pensiei facultative;
b) ca beneficiu către beneficiar – în cazul decesului participantului ce întrunește cerințele prevăzute la lit. a). Beneficiarul poate refuza plata sumei forfetare şi să devină participant la fondul de pensii respectiv sau să transfere soldul la un alt fond de pensii.

Anuitatea viageră poate fi:
a) anuitate viageră pentru o singură persoană – plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată până la decesul participantului;
b) anuitate viageră pentru o singură persoană plus perioada certă – plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată până la decesul participantului sau până la expirarea perioadei prevăzute în contactul de furnizare a unei pensii facultative;
c) anuitate viageră cu componentă de supraviețuitor – plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată participantului până la decesul acestuia, iar după decesul acestuia, datorată şi efectuată soțului supraviețuitor pe durata vieții şi copiilor minori până la majorat.

Anuitatea limitată va fi plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată pe o perioadă cuprinsă între 5 şi 10 ani. Indiferent de tipul anuității, plățile se vor efectua în sume egale.

Proiectul stabilește că, administratorul fondului va fi obligat să investească activele fondului de pensii în mod prudent, cu respectarea unui șir de principii:
a) investirea în interesul superior şi pe termen lung al participanților şi al beneficiarilor. În cazul unui conflict potențial de interese, administratorul trebuie să adopte măsuri ca investirea să se facă numai în interesul participanților şi al beneficiarilor;

b) investirea într-un mod care să asigure securitatea, calitatea, lichiditatea şi profitabilitatea întregului portofoliu de active.Activele deținute pentru acoperirea provizioanelor tehnice se investesc, de asemenea, în mod adecvat naturii şi duratei drepturilor cuvenite participanților şi beneficiarilor;

c) investirea predominant în instrumente financiare tranzacționate pe piețe reglementate și în alte active în conformitate cu limitele stabilite de proiectul legii și actele normative ale CNPF;

d) investirea în instrumente financiare derivate se permite doar în măsura în care contribuie la scăderea riscurilor investiției sau facilitează administrarea eficientă a portofoliului. Acestea trebuie evaluate prudent, luând în considerare activul suport, și incluse în evaluarea activelor fondului de pensii. De asemenea, se va evita expunerea excesivă la riscurile legate de o singură contraparte și de alte operațiuni derivate;

e) diversificarea activelor, astfel încât să se evite dependența excesivă de un anumit activ, emitent sau emitenți aparținând aceluiași grup şi concentrări de riscuri pe ansamblul portofoliului de active.

Activele fondului de pensii nu vor putea fi investite în active care nu pot fi înstrăinate prin lege; a căror evaluare este incertă, precum şi în antichități, lucrări de artă, autovehicule şi în altele asemenea; valori mobiliare emise de administrator, depozitar, entitatea de audit şi de persoanele afiliate lor. Activele nu vor putea constitui garanții și utilizate pentru acordarea de credite sau împrumuturi, sub sancțiunea nulității.

Prin proiect se stabilesc și cerințele către capitalul social minim necesar pentru administrarea de fonduri de pensii facultative. Acestea vor constitui cel puțin echivalentul în lei a:
a) 25 mii euro, valabil la data intrării în vigoare a legii;
b) 44 mii euro, valabil la 3 ani de la data intrării în vigoare a legii;
c) 63 mii euro, valabil la 5 ani de la data intrării în vigoare a legii;
d) 94 mii euro, valabil la 7 ani de la data intrării în vigoare a legii;
e) 125 mii euro, valabil la 10 ani de la data intrării în vigoare a legii.

Se propune ca legea să intre în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării. Concomitent,va fi abrogată Legea nr. 329/1999 cu privire la fondurile nestatale de pensii care, împreună cu persoanele juridice ce dețin licențe de gestiune a activelor lor, vor fi obligate, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, să se conformeze prevederilor acesteia în vederea obținerii noilor licențe şi avize.