37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   Principalele rezultate ale cercetării “Influența pandemiei COVID-19 asupra gospodăriei” în trimestrul III 2020

Principalele rezultate ale cercetării “Influența pandemiei COVID-19 asupra gospodăriei” în trimestrul III 2020

23.12.2020201 views Biroul Național de Statistică
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Biroul Național de Statistică prezintă rezultatele modulului “Influența pandemiei COVID-19 asupra gospodăriei” în trimestrul III 2020. Modulul nominalizat a fost realizat în cadrul Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC). Răspunsurile gospodăriilor la întrebările din modul s-au referit la perioada de la începutul pandemiei.

Pandemia de COVID-19 a creat o serie de impedimente în activitățile de zi cu zi având impact asupra stării de spirit a populației. Astfel, 38,5% dintre gospodării în perioada respectivă au declarat că cel puțin un membru al acestora a avut stare de depresie, stres, anxietate.

Totodată pandemia, prin amploarea ei, a influențat planurile și intențiile gospodăriilor. Astfel, circa 9,8% din gospodăriile cu membri peste hotare au menționat că cel puțin un membru al acestora s-a întors de peste hotare deoarece a pierdut locul de muncă. Alte 13,3% din gospodăriile cu membri peste hotare au declarat că membrii acestora au avut dificultăți să se întoarcă în țară. De asemenea, 61,0% dintre gospodării, membrii cărora au planificat călătorii peste hotare, au menționat că au fost nevoiți să le amâne.

Datele cercetării denotă că mărimea veniturilor disponibile pe o persoană diferă pe grupuri de gospodării în funcție de faptul dacă acestea s-au confruntat cu dificultăți în perioada pandemiei. Se observă că, respondenții gospodăriilor care și-au pierdut locul de muncă în țară dispun de venituri cu 39,3% mai mici în raport cu membrii gospodăriilor care continuă să muncească. De asemenea, venituri mai mici cu circa 26,6% au gospodăriile în care cel puțin un membru s-a întors în țară de peste hotare din motivul pierderii locului de muncă, față de gospodăriile, membrii cărora continuă să lucreze în afara țării. Gospodăriile în care cel puțin un membru s-a confruntat cu stare de depresie, de asemenea, au înregistrat venituri mai mici cu circa 11,0% în raport cu cele care nu au declarat starea respectivă.

Totodată, se observă anumite diferențe între cheltuielile de consum ale gospodăriilor membrii cărora s-au confruntat cu dificultăți în perioada pandemiei. Gospodăriile, cu cel puțin un membru care s-a întors de peste hotare deoarece a pierdut locul de muncă, au realizat cheltuieli pe o persoană cu circa 17,0% mai mici în raport cu gospodăriile, membrii cărora continuă să lucreze în afara țării. Sunt mai mici cu 6,6% și cheltuielile gospodăriilor membrii cărora s-au confruntat cu stare de depresie, stres, anxietate în raport cu cele care nu au avut probleme în acest sens .

Gospodăriile au menționat și anumite dificultăți privind accesul la serviciile din domeniul sănătății. Astfel, circa 23% dintre gospodăriiau întâmpinat dificultăți la procurarea măștilor sau mănușilor de protecție. Dificultăți de accesare a serviciilor medicale de orice tip (inclusiv cele de urgență) au avut și 5,1% dintre gospodării.

Totodată, ponderi semnificative ale gospodăriilor au declarat că nu au avut nevoie de serviciile menționate. Peste 1/4 dintre gospodării nu au avut necesitatea de a accesa serviciile medicale (27,1%), 17,7% – nu au avut nevoie de medicamente, 6,2% – nu au considerat necesară procurarea măștilor, mănușilor de protecție.

Cu dificultăți conexe serviciilor de sănătate s-au confruntat gospodăriile sărace. Veniturile pe o persoană a celor care au menționat aceste dificultăți sunt cu peste 15% mai mici decât ale celor care nu au avut probleme în accesarea serviciilor respective.

Populația s-a confruntat cu dificultăți de ordinfinanciar, exprimate prin reducerea sau pierderea veniturilor din activitatea de muncă în țară și celor din remitențe.

Circa 91,2% din gospodării au avut venituri din salarii, pensii, prestații sociale. Puțin peste jumătate dintre gospodării (54%) au avut venituri din activitatea de muncă în țară, iar 23,5% au avut venituri din remitențe. În același timp, 12,1% au menționat reducerea sau pierderea veniturilor din activitatea de muncă, 4,7% au declarat reducerea sau pierderea remitențelor de peste hotare, și doar 2,6% au declarat reținerea salariilor, pensiilor, prestațiilor sociale.

Gospodăriile care au menționat, ca urmare a pandemiei COVID-19, dificultăți cu referire la reducerea sau pierderea veniturilor din activitatea de muncă dispun de venituri pe o persoană mai mici cu circa 17,7% și cheltuielile de consum – cu 3,1% în raport cu cele care nu au menționat acest lucru. De asemenea și gospodăriile care au raportat reducerea sau pierderea remitențelor de peste hotare dispun de un venit pe persoană mai mic cu 7,8% și cheltuieli de consum cu 16,4% mai mici în raport cu cele care nu au înregistrat aceste reduceri/pierderi.

Un alt aspect studiat ține de măsurile întreprinse de gospodării pentru depășirea dificultăților financiare. Se observă că, doar în jur de 15% de gospodării au menționat că nu au avut dificultăți financiare. Pentru restul gospodăriilor, principalele măsuri de depășire a crizei în rezultatul dificultăților financiare provocate de pandemie sunt cele de reducere a cheltuielilor pentru produsele alimentare – în cazul a 12,3% de gospodării cu răspunsuri afirmative, și de utilizare a economiilor – 14,1%. De asemenea, circa 3% de gospodării au menționat achitarea parțială sau neachitarea serviciilor comunale, iar 2,6% au apelat după ajutor financiar.

De un venit pe persoană cu circa 10% mai mic dispun gospodăriile care au ales să-și reducă cheltuielile pentru produse alimentare, iar cu 8,5% - cele care au utilizat economiile pentru depășirea dificultăților în raport cu acele gospodării, care nu au întreprins asemenea măsuri. De asemenea, și gospodăriile, care pentru depășirea dificultăților au apelat după ajutor financiar (împrumut), au un venit pe persoană cu 2,2% mai mic decât cele, care nu au apelat după ajutor.

O serie de dificultăți au fost menționate cu referire la accesarea serviciilor de educație la distanță. Circa 10% de gospodării cu elevi/studenți au declarat că accesul la învățământul la distanță este limitat din cauza conexiunii slabe la Internet, 8,2% - a numărului insuficient de computere/dispozitive electronice în gospodărie (pentru elevi, studenți, lucrători la distanță), 4,5% – a lipsei conexiunii la Internet sau faptului că gospodăriile cu elevi/ studenți nu dispun de echipamente electronice.

Gospodăriile cu elevi/studenți, care s-au confruntat cu dificultăți în accesarea serviciilor de educație, au venituri și cheltuieli mai mici decât cele care nu au atare dificultăți. Astfel, gospodăriile care au declarat lipsa echipamentelor electronice dispun de venituri cu 45,9% mai mici, dar și au realizat cheltuieli de consum cu circa 43,9% mai mici decât gospodăriile care nu au indicat aceste dificultăți.

Nu toate gospodăriile consideră că copiii au fost pregătiți și s-au încadrat în această modalitate de educație. În cazul a peste jumătate din gospodăriile cu elevi/ studenți (53,5%) a fost necesară implicarea părinților pentru explicarea materialului, circa 61,0% au menționat că materialele educaționale primite nu sunt înțelese de către elev/student fără explicațiile profesorului, 29,0% de gospodării consideră că cunoștințele elevului/studentului au fost insuficiente/au lipsit pentru utilizarea computerului sau platformelor educaționale (online), iar 24,8% au declarat că a fost insuficientă/sporadică sau a lipsit testarea cunoștințelor, verificarea temelor pentru acasă de către profesori.

Anexe (3 tabele .xls)

Comentarii

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...