În scopul analizei impactului pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației țării, Biroul Național de Statistică (BNS), cu suportul partenerilor de dezvoltare (Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Băncii Mondiale), a elaborat și implementat începând cu trimestrul II al anului 20201 modulul “Influența pandemiei COVID19 asupra gospodăriei”, realizat în cadrul Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC).
Pandemia de COVID-19 a creat o serie de impedimente în ceea ce ține de activitățile de zi cu zi ale gospodăriilor și a influențat semnificativ planurile și intențiile acestora. Totodată pandemia, prin amploarea ei, pe lângă impactul socio-economic, are un impact considerabil și asupra stării de spirit a populației. Astfel, 38,7% dintre gospodării în perioada respectivă au declarat că au avut stare de depresie, stres, anxietate. Circa 75% dintre respondenții gospodăriilor, membrii cărora au planificat călătorii peste hotare, au menționat că au fost nevoiți să le amâne.
Circa 15% dintre gospodării cu membri peste hotare au menționat că cel puțin un membru al gospodăriei s-a întors de peste hotare deoarece a pierdut locul de muncă, alte 15% au declarat că cineva din gospodărie nu a putut să se întoarcă în țară. De asemenea, aproape 3% dintre gospodăriile cu membri care munceau în Moldova în perioada respectivă au pierdut locul de muncă.
Datele cercetării denotă că mărimea veniturilor disponibile pe o persoană diferă pe grupuri de gospodării în funcție de faptul dacă acestea s-au confruntat cu dificultăți în perioada pandemiei. Se observă că, respondenții gospodăriilor care și-au pierdut locul de muncă în țară dispun de venituri cu 37,4% mai mici în raport cu membrii gospodăriilor care continuă să muncească. De asemenea, venituri mai mici cu circa 13% au gospodăriile în care cel puțin un membru nu a reușit să se întoarcă acasă de peste hotare. Gospodăriile în care cel puțin un membru s-a confruntat cu stare de depresie de asemenea au înregistrat venituri mai mici cu circa 8% în raport cu cei care nu au declarat starea respectivă.
Totodată, se observă anumite diferențe între cheltuielile de consum ale gospodăriilor membrii cărora s-au confruntat cu dificultăți în perioada pandemiei. Gospodăriile, cel puțin un membru al cărora a pierdut locul de muncă în țara, au realizat cheltuieli pe o persoană cu circa 17,5% mai mici în raport cu cele membrii cărora continuă să muncească. Sunt mai mici cu 5,9% și cheltuielile celor care s-au confruntat cu stare de depresie, stres, anxietate în raport cu cei care nu au avut probleme în acest sens.
De către gospodării au fost menționate și anumite dificultăți privind accesul la servicii din domeniul sănătății, totodată ponderi considerabile au declarat că nu au avut nevoie de serviciile menționate. Aproape jumătate dintre gospodării nu au avut necesitatea de a accesa serviciile medicale (49,2%), circa 34% – nu au avut nevoie de medicamente, 16,0% – nu au considerat necesară procurarea măștilor, mănușilor de protecție.
Populația s-a confruntat cu dificultăți de ordin financiar, exprimate prin reducerea sau pierderea veniturilor din activitatea de muncă și celor din remitențe.
Doar puțin peste jumătate dintre gospodării au avut venituri din activitatea de muncă, circa 1/4 – au avut venituri din remitențe, iar peste 90% au primit salarii, pensii, prestații sociale. În același timp, 17,0% au menționat reducerea sau pierderea veniturilor din activitatea de muncă, 8,3% au declarat reducerea sau pierderea remitențelor de peste hotare, și doar 3,6% au declarat reținerea salariilor, pensiilor, prestațiilor sociale.
Gospodăriile care au menționat, ca urmare a pandemiei COVID19, dificultăți cu referire la reducerea sau pierderea veniturilor din activitatea de muncă dispun de venituri pe o persoană mai mici cu circa 25% și cheltuielile de consum – cu 8,8% în raport cu cele care nu au menționat acest lucru. De asemenea și gospodăriile care au realizat reducerea sau pierderea remitențelor de peste hotare dispun de un venit pe persoană mai mic cu 9,2% în raport cu cele care nu au înregistrat aceste reduceri/pierderi.
Un alt aspect studiat ține de măsurile întreprinse de gospodării pentru depășirea dificultăților financiare. Se observă că, în jur de 16% gospodării au menționat că nu au dificultăți financiare. Totuși, principalele măsuri de depășire a crizei în rezultatul dificultăților financiare menționate sunt cele de reducere a cheltuielilor pentru produsele alimentare cu 19,9% răspunsuri afirmative și utilizare a economiilor – 19,5%. Circa 4,6% din gospodării au menționat achitarea parțială sau neachitarea serviciilor comunale, iar 3,2% – au apelat după ajutor financiar.
Gospodăriile care pentru depășirea dificultăților au apelat după ajutor financiar (împrumut) au un venit pe persoană cu 35,5% mai mic decât cele care nu au apelat după ajutor. De asemenea, dispun de un venit pe persoană cu circa 24% mai mic și gospodăriile care și-au redus cheltuielile pentru produse alimentare, dar și cele care au utilizat economiile pentru depășirea dificultăților în raport cu acele gospodării care nu au întreprins atare măsuri. Și veniturile pe persoană pentru gospodăriile care au menționat achitarea parțială a serviciilor comunale sunt mai mici cu circa 17% în raport cu cele care nu au întreprins această măsură pentru depășirea dificultăților financiare.
Totodată, gospodăriile care pentru depășirea dificultăților financiare au apelat după ajutor financiar (împrumut), dar și cele care au redus cheltuielile pentru produse alimentare au cheltuielile pe o persoană cu 19,2% și respectiv cu 15,8% mai mici, în raport cu acele gospodării care nu au întreprins aceaste măsuri.
O serie de dificultăți au fost menționate cu referire la accesarea serviciilor de educație la distanță. Circa 10% gospodării cu elevi/ studenți au declarat că accesul la învățământul la distanță este limitat din cauza numărului insuficient de computere/dispozitive electronice în gospodărie (pentru elevi, studenți, lucrători la distanță), 9,6% – conexiunii slabe la Internet, 6,3% – lipsa conexiunii la Internet, iar 4,4% din gospodării cu elevi/ studenți nu dispun de echipamente electronice.
Gospodăriile care au declarat lipsa echipamentelor electronice sau lipsa conexiunii la internet au realizat cheltuieli de consum cu circa 50% mai mici decît cele care nu au indicat atare dificultăți.
Nu toate gospodăriile consideră că copii au fost pregătiți și s-au încadrat în această modalitate de educație. În cazul a peste jumătate din gospodăriile cu elevi/ studenți (53,9%) a fost necesară implicarea părinților pentru explicarea materialului, circa 54,6% au menționat că materialele educaționale primite nu sunt înțelese de către elev/student fără explicațiile profesorului, 23,6% de gospodării consideră că cunoștințele elevului/studentului au fost insuficiente/au lipsit pentru utilizarea computerului sau platformelor educaționale (online), iar 19,2% au declarat că a fost insuficientă/sporadică sau a lipsit testarea cunoștințelor, verificarea temelor pentru acasă de către profesori.
- Anexe (3 tabele .xlsx)
Note:
1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender. Datele privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor din anul 2020, urmează a fi prezentate în luna martie a anului 2021.
Precizări metodologice cercetării (modul la CBGC)
Scopul modulului este evaluarea principalelor provocări și probleme cu care se confruntă gospodăriile în perioada pandemiei de COVID-19. Pentru atingerea acestui scop a fost elaborat un chestionar care include întrebări ce permit evaluarea dificultăților cu care se confruntă gospodăriile în perioada pandemiei.
Chestionarul include șase întrebări. La întrebările 1-4 au răspuns toate gospodăriile din eșantion, la întrebările 5-6 au răspuns doar gospodăriile cu elevi sau studenți (începând cu învățământul primar). Întrebarea a 6-a se referă la cel mai tânăr elev/student din gospodărie.
Volumul efectiv al eșantionului pentru trimestrul II 2020 a fost de 1076 gospodării casnice, dintre acestea 32,7% din mediul urban, 67,3% mediul rural (Tabelul 3 din anexă). Rata de răspuns a constituit 47,3%.
Metoda de colectare a datelor –completarea modulului s-a realizat la domiciliul gospodăriei prin discuții cu un membru adult al gospodăriei, care deține informații complete despre problemele și dificultățile cu care se confruntă gospodăria.
Perioada de referință a fost începând cu 7 martie curent până la momentul interviului.