În conformitate cu Codul etic internațional pentru profesioniștii contabili, în activitatea de zi cu zi, un profesionist contabil s-ar putea confrunta cu presiuni care generează amenințări la adresa conformității cu principiile fundamentale, de exem­­­plu, o amenințare de intimidare, atunci când desfășoară o activitate profesională. Presiunile ar putea fi explicite sau implicite și ar putea proveni:

• Din interiorul organizației angajatoare, de exemplu, din partea unui coleg sau a unui superior.
• De la o persoană externă sau o organizație precum un vânzător, un client sau un creditor.
• Ca urmare a obiectivelor și așteptărilor interne sau externe.

Un profesionist contabil nu trebuie:

1. Să permită ca presiunea din partea altor persoane să genereze o încălcare a conformității cu principiile fundamentale; sau
2. Să pună presiune pe alte persoane despre care contabilul știe, sau are motive să creadă, că vor încălca principiile fundamentale.

Exemplele de presiuni care ar putea genera amenințări la adresa conformității cu principiile fundamentale includ:

1. Presiunile legate de conflicte de interese:

• Presiunea din partea unei rude care licitează pentru a acționa în calitate de vânzător pentru organizația angajatoare a profesionistului contabil de a alege acea rudă în detrimen­­tul unui alt potențial vânzător.

2. Presiunea de a influența întocmirea sau prezentarea informațiilor:

• Presiunea de a raporta rezultate financiare care induc în eroare pentru a îndeplini așteptările investitorilor, analiștilor sau creditorilor.
• Presiunea din partea oficialilor aleși asupra contabililor din sectorul public de a prezenta eronat programe sau proiecte alegătorilor.
• Presiunea din partea colegilor de a denatura veniturile, cheltuielile sau ratele de rentabilitate pentru a influența procesul decizional în cazul proiectelor și achizițiilor de capital.
• Presiunea din partea superiorilor de a aproba sau procesa cheltuieli care nu sunt cheltuieli legitime de afaceri.
• Presiunea de a suprima rapoarte de audit intern care conțin rezultate defavorabile.

3. Presiunea de a acționa fără competențe suficiente sau fără atenția cuvenită:

• Presiunea din partea superiorilor de a reduce inadecvat cantitatea de muncă executată.
• Presiunea din partea superiorilor de a îndeplini o sarcină fără suficientă pregătire și aptitudini sau în termene-limită nerealiste.

4. Presiunile legate de interese financiare:

• Presiunea din partea superiorilor, a colegilor sau a altor persoane, de exemplu, din partea celor care ar putea beneficia din participarea în angajamente de recompensare sau stimulente pentru a manipula indicatorii de performanță.

5. Presiunile legate de stimulente:

• Presiunile din partea altor persoane, fie din interiorul, fie din exteriorul organizației angajatoare, de a oferi stimulente pentru a influența în mod necorespunzător raționamentul sau procesul decizional al unei persoane sau al unei organizații.
• Presiunile din partea colegilor de a accepta mită sau alt tip de stimulent, de exemplu, de a accepta cadouri inadecvate sau divertisment de la potențiali vânzători în cadrul unui proces de licitație.

Presiunile legate de cazurile de neconformitate cu legislația și reglementările:

• Presiunea de a structura o tranzacție pentru a se sustrage de
  la plata impozitelor.

Factorii care sunt relevanți în evaluarea nivelului amenințărilor create de presiuni includ:

1. Intenția persoanei care exercită presiunea și natura și amploarea presiunii.
2. Aplicarea legislației, a reglementărilor și a standardelor profesionale în circumstanțele date.
3. Cultura și conducerea organizației angajatoare, inclusiv măsura în care acestea reflectă sau subliniază importanța conduitei etice și așteptarea ca angajații să acționeze în mod etic. De exemplu, o cultură corporatistă care tolerează un comportament neetic ar putea crește probabilitatea ca presiunile să aibă drept rezultat o amenințare la adresa conformității cu principiile fundamentale.
4. Politicile și procedurile, dacă există, pe care organizația angajatoare le-a stabilit, cum ar fi politicile în domeniul resurselor umane sau al eticii care tratează presiunile.

Discutarea despre circumstanțele care au creat presiuni și consultarea cu alte persoane despre acele circumstanțe ar putea ajuta profesionistul contabil să evalueze nivelul amenințării. Astfel de discuții și consultări, care impun atenția la principiul confidențialității, ar putea include:

1. Discutarea problemei cu persoana care exercită presiunea pentru a încerca rezolvarea acesteia.
2. Discutarea problemei cu superiorul contabilului, dacă superiorul nu este persoana care exercită presiunea.
3. Prezentarea problemei în cadrul organizației angajatoare, inclusiv, atunci când este cazul, explicarea oricăror riscuri care ar putea apărea pentru organizație, de exemplu:
   ○ Nivelurilor superioare de conducere.
   ○ Auditorilor interni sau externi.
   ○ Persoanelor responsabile cu guvernanța.
4. Prezentarea problemei în conformitate cu politicile organizației angajatoare, inclusiv cu politicile privind etica și denunțarea, folosind orice mecanism existent, precum o linie telefonică confidențială dedicată problemelor etice.
5. Consultarea cu:
   ○ Un coleg, un superior, personalul de la resurse umane sau un alt profesionist contabil;
   ○ Organisme profesionale relevante sau de reglementare sau asociații din domeniu; sau
   ○ Un consilier juridic.

Un exemplu de acțiune ce ar putea elimina amenințările create de presiuni este solicitarea de către profesionistul contrabil a unei restructurări, sau segregări, a anumitor responsabilități și sarcini, astfel încât contabilul să nu mai aibă legătură cu persoana sau entitatea care exercită presiunea.