37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi ContabilȘef   »   Particularitățile executării silite a obligației fiscale admise drept restanță de către entitățile economice de stat

Particularitățile executării silite a obligației fiscale admise drept restanță de către entitățile economice de stat

27.02.2024138 views
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

În conformitate cu prevederile statuate de art. 193 din Codul fiscal, condiţiile de declanşare a executării silite a obligaţiei fiscale sunt:

  • Existenţa restanţei, ţinîndu-se cont de prevederile art. 252 din Codul fiscal;
  • Neexpirarea termenelor de prescripţie reglementate de către Codul fiscal;
  • Contribuabilul nu se află în procedură de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depăşire a insolvabilităţii, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, cu excepţia obligaţiei fiscale calculate după intentarea procedurii de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149/2012.

Modalităţile de executare silită sunt reglementate de art. 194 din Codul fiscal şi constau în:

  • Încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare/de plată ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);
  • Ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar;
  • Urmărirea bunurilor contribuabilului, cu excepţia celor consemnate la liniuţa unu şi doi;
  • Urmărirea datoriilor debitoare ale contribuabilului prin modalităţile descrise la liniuţa unu, doi şi trei;
  • alăturarea la urmărire către executorul judecătoresc, conform art. 92, 101 din Codul de executare;
  • remiterea materialelor pentru executarea silită, către executorul judecătoresc competent, în temeiul art. 11 din Codul de executare.

Întru stabilirea unor acţiuni concrete de executare silită a obligaţiei fiscale admise drept restanţă de către entităţile economice de stat, sau în care statul deţine o cotă parte, acestea se vor clasifica în următoarele categorii:

A) Entităţile economice incluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare, potrivit reglementărilor Legii nr. 121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice;
B) Entităţile economice incluse în lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizării potrivit reglementărilor Hotărîrii Guvernului nr. 945/2007 cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice;
C) Entităţile economice care au statut de întreprindere, instituţie, organ, organizaţie sau întreprinderea, instituţia, organul, organizaţia în care statul deţine o anumită cotă parte în capitalul social şi care la rîndul său nu sunt incluse nici în una din listele susmenţionate.
A) Entităţile economice incluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare, potrivit reglementărilor Legii nr. 121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

În conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 121/2007 din categoria bunurilor nepasibile de privatizare fac parte bunurile domeniului public, patrimoniul persoanelor juridice de drept public, precum şi:

I. 1. obiectivele care asigură capacitatea de apărare şi securitate a statului, ordinea
publică;
2. obiectivele care fac parte din patrimoniul cultural naţional, înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat;
3. valorile materiale incluse în rezervele de stat şi în rezervele de mobilizare;
4. obiectivele a căror activitate constituie monopolul statului;
5. bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental;
6. terenurile din fondul apelor, inclusiv terenurile de sub apele folosite în interes public, fondul forestier, fîşiile forestiere de protecţie a apelor şi cele din zonele sanitare, terenurile expuse riscului de alunecări;
7. căile de comunicaţie, pasajele subterane pentru pietoni;
8. oenotecile care, potrivit legislaţiei, fac obiectul exclusiv al proprietăţii statului sau al proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale;
9. publicaţiile periodice “Monitorul Oficial al Republicii Moldova", monitoarele oficiale ale raioanelor, ale municipiilor şi monitorul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, precum şi publicaţiile periodice publice incluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare;
10. alte bunuri care, potrivit legislaţiei, fac obiectul exclusiv al proprietăţii statului sau al proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale.

II. Asemenea celora indicate în punctul I., sunt nepasibile de privatizare:

  1. întreprinderile de stat care efectuează înregistrarea de stat a întreprinderilor şi bunurilor, certificarea mărfurilor şi a tehnicii, alte întreprinderi de stat care îndeplinesc, în exclusivitate sau în parte, funcţii auxiliare ale statului;
  2. întreprinderile de stat/municipale care exploatează drumurile auto, bunurile transportului feroviar, aviatic, fluvial şi prin conducte, alte întreprinderi din infrastructura socială şi/sau economică de uz sau de interes naţional ori local;
  3. întreprinderile de stat/municipale care editează publicații periodice;
  4. instituțiile medico-sanitare publice.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 121/2007, bunurile domeniului public fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, fiind inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile şi în particular:

  • nu pot fi înstrăinate, nici prin privatizare sau depunere în capitalul social al unei persoane juridice;
  • nu se pot constitui obiect al gajului sau al unei alte garanţii reale;
  • nu pot fi supuse urmăririi silite, nici chiar în cazul insolvabilităţii persoanei juridice care le gestionează;
  • dreptul de proprietate asupra lor nu se stinge prin neuz;
  • nu pot fi dobîndite de persoane fizice sau juridice prin uzucapiune.

De asemenea, actele juridice privind înstrăinarea sau dobîndirea, în folosul persoanelor fizice sau al persoanelor juridice cu capital privat, a bunurilor domeniului public, inclusiv prin privatizare, precum şi actele juridice privind darea acestor bunuri în comodat persoanelor indicate sunt lovite de nulitate absolută.

Drept urmare, în cazul în care asemenea entităţi economice admit restanţe faţă de bugetul public naţional, Subdiviziunea responsabilă de recuperarea creanțelor se va limita numai la aplicarea măsurilor de asigurare şi executare silită a obligaţiei fiscale prin înaintarea dispoziţiilor de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare/de plată ale contribuabilului, aplicarea ordinelor incaso, ridicarea mijloacelor băneşti în numerar şi lucrul cu debitorii acestora, inclusiv cu aplicarea sechestrului, în cazul în care, aceştia din urmă nu sunt de asemenea incluşi în categoria nominalizată, precum şi prin intermediul executorilor judecătorești competenți.

B) Entităţile economice incluse în lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizării potrivit reglementărilor Hotărîrii Guvernului nr. 945/2007 cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

În conformitate cu prevederile art. 7 şi art. 9 din Legea nr. 121/2007, organul abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice a statului este Agenţia Proprietăţi Publice din subordinea Guvernului, iar împuternicirile de proprietar al patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale sunt exercitate de consiliul local în numele unităţii administrativ-teritoriale.

Astfel, în conformitate cu prevederile articolelor Legii sus-menţionate, în domeniul privatizării, de competenţa organelor specificate sunt:

Agenţia Proprietăţi Publice din subordinea Guvernului – organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de comercializare a bunurilor sechestrate ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor comerciale în care cota statului nu este mai mică de 25%, neincluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare.

Autorităţile administraţiei publice locale – organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de comercializare a bunurilor sechestrate de la întreprinderile municipale şi societăţile comerciale în care unitatea administrativ-teritorială are o cotă de cel puţin 25%, neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare.

Drept urmare, în cazul în care asemenea entităţi economice admit restanţe faţă de bugetul public naţional, Subdiviziunea responsabilă de recuperarea creanțelor va aplica măsurile de asigurare şi executare silită, iar în cazul în care, se va aplica sechestru pe bunurile acestora, materialele respective se vor remite organelor susmenţionate, întru efectuarea de către aceştia a procesului de comercializare a bunurilor sechestrate.

C) Entităţile economice care au statut de întreprindere, instituţie, organ, organizaţie sau întreprinderea, instituţia, organul, organizaţia în care statul deţine o anumită cotă parte în capitalul social şi care la rîndul său nu sunt incluse nici în una din listele susmenţionate.

În cazul în care entităţile economice descrise în capitolul dat generează restanţe faţă de bugetul public naţional, Subdiviziunea responsabilă de recuperarea creanțelor Serviciul Fiscal de Stat va sesiza organele de conducere și fondatorul entității, în vederea remedierii situației fiscale, iar în cazul în care aceste persoane/instituții nu reacționează în termen de 30 de zile lucrătoare de la momentul sesizării, aplică măsurile de asigurare și/sau de executare silită pe principii generale.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 193 din Codul fiscal, condiţiile de declanşare a executării silite a obligaţiei fiscale sunt:

  • Existenţa restanţei, ţinîndu-se cont de prevederile art. 252 din Codul fiscal;
  • Neexpirarea termenelor de prescripţie reglementate de către Codul fiscal;
  • Contribuabilul nu se află în procedură de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depăşire a insolvabilităţii, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, cu excepţia obligaţiei fiscale calculate după intentarea procedurii de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149/2012.

Modalităţile de executare silită sunt reglementate de art. 194 din Codul fiscal şi constau în:

  • Încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare/de plată ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);
  • Ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar;
  • Urmărirea bunurilor contribuabilului, cu excepţia celor consemnate la liniuţa unu şi doi;
  • Urmărirea datoriilor debitoare ale contribuabilului prin modalităţile descrise la liniuţa unu, doi şi trei;
  • alăturarea la urmărire către executorul judecătoresc, conform art. 92, 101 din Codul de executare;
  • remiterea materialelor pentru executarea silită, către executorul judecătoresc competent, în temeiul art. 11 din Codul de executare.

Întru stabilirea unor acţiuni concrete de executare silită a obligaţiei fiscale admise drept restanţă de către entităţile economice de stat, sau în care statul deţine o cotă parte, acestea se vor clasifica în următoarele categorii:

A) Entităţile economice incluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare, potrivit reglementărilor Legii nr. 121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice;
B) Entităţile economice incluse în lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizării potrivit reglementărilor Hotărîrii Guvernului nr. 945/2007 cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice;
C) Entităţile economice care au statut de întreprindere, instituţie, organ, organizaţie sau întreprinderea, instituţia, organul, organizaţia în care statul deţine o anumită cotă parte în capitalul social şi care la rîndul său nu sunt incluse nici în una din listele susmenţionate.
A) Entităţile economice incluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare, potrivit reglementărilor Legii nr. 121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

În conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 121/2007 din categoria bunurilor nepasibile de privatizare fac parte bunurile domeniului public, patrimoniul persoanelor juridice de drept public, precum şi:

I. 1. obiectivele care asigură capacitatea de apărare şi securitate a statului, ordinea
publică;
2. obiectivele care fac parte din patrimoniul cultural naţional, înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat;
3. valorile materiale incluse în rezervele de stat şi în rezervele de mobilizare;
4. obiectivele a căror activitate constituie monopolul statului;
5. bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental;
6terenuri.le din fondul apelor, inclusiv terenurile de sub apele folosite în interes public, fondul forestier, fîşiile forestiere de protecţie a apelor şi cele din zonele sanitare, terenurile expuse riscului de alunecări;
7. căile de comunicaţie, pasajele subterane pentru pietoni;
8. oenotecile care, potrivit legislaţiei, fac obiectul exclusiv al proprietăţii statului sau al proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale;
9. publicaţiile periodice “Monitorul Oficial al Republicii Moldova", monitoarele oficiale ale raioanelor, ale municipiilor şi monitorul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, precum şi publicaţiile periodice publice incluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare;
10. alte bunuri care, potrivit legislaţiei, fac obiectul exclusiv al proprietăţii statului sau al proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale.

II. Asemenea celora indicate în punctul I., sunt nepasibile de privatizare:

  1. întreprinderile de stat care efectuează înregistrarea de stat a întreprinderilor şi bunurilor, certificarea mărfurilor şi a tehnicii, alte întreprinderi de stat care îndeplinesc, în exclusivitate sau în parte, funcţii auxiliare ale statului;
  2. întreprinderile de stat/municipale care exploatează drumurile auto, bunurile transportului feroviar, aviatic, fluvial şi prin conducte, alte întreprinderi din infrastructura socială şi/sau economică de uz sau de interes naţional ori local;
  3. întreprinderile de stat/municipale care editează publicații periodice;
  4. instituțiile medico-sanitare publice.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 121/2007, bunurile domeniului public fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, fiind inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile şi în particular:

  • nu pot fi înstrăinate, nici prin privatizare sau depunere în capitalul social al unei persoane juridice;
  • nu se pot constitui obiect al gajului sau al unei alte garanţii reale;
  • nu pot fi supuse urmăririi silite, nici chiar în cazul insolvabilităţii persoanei juridice care le gestionează;
  • dreptul de proprietate asupra lor nu se stinge prin neuz;
  • nu pot fi dobîndite de persoane fizice sau juridice prin uzucapiune.

De asemenea, actele juridice privind înstrăinarea sau dobîndirea, în folosul persoanelor fizice sau al persoanelor juridice cu capital privat, a bunurilor domeniului public, inclusiv prin privatizare, precum şi actele juridice privind darea acestor bunuri în comodat persoanelor indicate sunt lovite de nulitate absolută.

Drept urmare, în cazul în care asemenea entităţi economice admit restanţe faţă de bugetul public naţional, Subdiviziunea responsabilă de recuperarea creanțelor se va limita numai la aplicarea măsurilor de asigurare şi executare silită a obligaţiei fiscale prin înaintarea dispoziţiilor de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare/de plată ale contribuabilului, aplicarea ordinelor incaso, ridicarea mijloacelor băneşti în numerar şi lucrul cu debitorii acestora, inclusiv cu aplicarea sechestrului, în cazul în care, aceştia din urmă nu sunt de asemenea incluşi în categoria nominalizată, precum şi prin intermediul executorilor judecătorești competenți.

B) Entităţile economice incluse în lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizării potrivit reglementărilor Hotărîrii Guvernului nr. 945/2007 cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

În conformitate cu prevederile art. 7 şi art. 9 din Legea nr. 121/2007, organul abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice a statului este Agenţia Proprietăţi Publice din subordinea Guvernului, iar împuternicirile de proprietar al patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale sunt exercitate de consiliul local în numele unităţii administrativ-teritoriale.

Astfel, în conformitate cu prevederile articolelor Legii sus-menţionate, în domeniul privatizării, de competenţa organelor specificate sunt:

Agenţia Proprietăţi Publice din subordinea Guvernului – organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de comercializare a bunurilor sechestrate ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor comerciale în care cota statului nu este mai mică de 25%, neincluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare.

Autorităţile administraţiei publice locale – organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de comercializare a bunurilor sechestrate de la întreprinderile municipale şi societăţile comerciale în care unitatea administrativ-teritorială are o cotă de cel puţin 25%, neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare.

Drept urmare, în cazul în care asemenea entităţi economice admit restanţe faţă de bugetul public naţional, Subdiviziunea responsabilă de recuperarea creanțelor va aplica măsurile de asigurare şi executare silită, iar în cazul în care, se va aplica sechestru pe bunurile acestora, materialele respective se vor remite organelor susmenţionate, întru efectuarea de către aceştia a procesului de comercializare a bunurilor sechestrate.

C) Entităţile economice care au statut de întreprindere, instituţie, organ, organizaţie sau întreprinderea, instituţia, organul, organizaţia în care statul deţine o anumită cotă parte în capitalul social şi care la rîndul său nu sunt incluse nici în una din listele susmenţionate.

În cazul în care entităţile economice descrise în capitolul dat generează restanţe faţă de bugetul public naţional, Subdiviziunea responsabilă de recuperarea creanțelor Serviciul Fiscal de Stat va sesiza organele de conducere și fondatorul entității, în vederea remedierii situației fiscale, iar în cazul în care aceste persoane/instituții nu reacționează în termen de 30 de zile lucrătoare de la momentul sesizării, aplică măsurile de asigurare și/sau de executare silită pe principii generale.

Comentarii

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...