1. (29.2.3.59)
    Va avea dreptul să beneficieze contribuabilul (persoană fizică rezidentă) care este curatorul minorilor în vîrstă de la 14 pînă la 18 ani sau tutorele unei persoane cu dizabilităţi severe în vîrstă de pînă la 18 ani de scutirea pentru persoana întreținută?

Conform art. 35 alin. (3) din Codul fiscal, curatorul minorilor în vîrstă de la 14 pînă la 18 ani și tutorele legal au dreptul la o scutire suplimentară în mărimea specificată la alin.(1), în funcţie de caz, pentru fiecare persoană aflată sub tutelă şi/sau curatelă, care întruneşte cerinţele specificate la alin.(2) lit.b) din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, persoană întreținută se consideră persoana care întrunește toate cerințele de mai jos:

a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soției (soțului) contribuabilului (părinții sau copiii, inclusiv înfietorii și înfiații) ori persoană cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;
b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal.

Totodată, în temeiul art.3 lit.f) din Legea nr. 499-XIV din 14.07.1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni, beneficiarii alocațiilor sunt persoanele care îngrijesc, însoțesc şi supraveghează un copil cu dizabilităţi severe în vîrstă de pînă la 18 ani.

Astfel, alocațiile primite de către tutorele legal /curatorul minorilor care are calitate de persoana care îngrijește, însoțește şi supraveghează un copil cu dizabilităţi severe în vîrstă de pînă la 18 ani, nu se includ în componența venitului persoanei întreținute.

Respectiv, contribuabilul va avea dreptul sa beneficieze de scutirea pentru persoanele întreţinute în mărimea specificata la art. 35 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul în care persoana aflata sub tutela este un copil cu dizabilităţi severe în vîrstă de pînă la 18 ani.

2. (29.2.3.58)
    Care sînt condițiile de beneficiere de facilitatea fiscală stabilită de art. 24 alin. (21) din Legea 1164 din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal pentru angajații agentului economic, a cărui activitate de bază este realizarea de programe?

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (21) din Legea 1164 din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal (în continuare Lege), se consideră venit impozabil venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a cărui mărime nu depășește 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităților din anexa nr.1, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:

a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilității, obligațiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul public național, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilități, întîrzierea achitării integrale la bugetul public național a obligațiilor fiscale şi a efectuării altor plăti declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice;
b) ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul din vânzări. Condiția respectivă nu se aplică agenților economici nou-creaţi şi agenților economici care nu au înregistrat venituri în anul precedent;
c) posturile angajaților corespund ocupațiilor menționate la anexa nr.2 la Lege;
d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidențiat în organigrama angajatorului;
e) angajatul nu transmite soției (soţului) scutirea personală prevăzută la art.34 din Codul fiscal.

Limita venitului impozabil se aplică pentru salariul calculat aferent fiecărei luni. Impozitul pe venit se determină la momentul achitării prin metoda cumulativă, cu aplicarea cotelor stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal. Dacă într-o lună se achită venitul pentru cîteva perioade, limita venitului impozabil se aplică pentru venitul calculat aferent fiecărei luni în parte.

Venitul lunar ce depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv se consideră venit neimpozabil.

Pentru a beneficia de înlesnirea fiscală la impozitul pe venit prevăzută în prezentul alineat sînt necesare următoarele documente justificative:

- actul de constituire al agentului economic;
- contractul individual de muncă;
- organigrama angajatorului;
- fişa postului;
- copia legalizată de pe diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt acreditată din Republica Moldova sau diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt din străinătate recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova conform legislaţiei în vigoare;
- carnetul de muncă sau copia de pe carnetul de muncă;
- statul de plată întocmit pentru angajaţii agentului economic;
- confirmarea scrisă a angajatului privind netransmiterea scutirii personale prevăzute la art.34 din Codul fiscal soţiei (soţului), cu indicarea locului de muncă al soţiei (soţului).

În cazul în care angajatul întrunește cumulativ toate condițiile expuse la articolul nominalizat, venitul impozabil al acestuia va corespunde sumei, în mărime ce nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv.

3. (29.2.5.19)
    Аu dreptul la depunerea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit сetățenii Republicii Moldova care intenționează, pe parcursul anului fiscal, să-și schimbe domiciliul din Republica Moldova în altă țară, să utilizeze scutirea personală integrală?

Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în mărimea sumei stabilite la art. 33 din Codul fiscal.

Potrivit prevederilor art. 83 alin. (7) din Codul fiscal, dacă contribuabilul intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară, el este obligat să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (Forma CET15), în modul stabilit de Regulamentul privind modul de completare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.102 din 3 iulie 2017), pentru perioada anului de gestiune cît a fost rezident.

Ţinînd cont că, la momentul schimbării domiciliului permanent din Republica Moldova contribuabilul este obligat să determine obligaţia fiscală pentru întreaga perioadă a anului cît a fost rezident, acesta utilizează cuantumul anual al scutirii stabilite pe anul respectiv la care are dreptul conform legislaţiei.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Ordinul Ministerului Finanţelor nr.102 din 3 iulie 2017]

4. (29.2.6.27)
    Care este procedura de solicitare de la patron de reținere a impozitului pe venit la cota maximă din plățile achitate persoanei fizice?

În conformitate cu art. 88 alin. (5) și (6) din Codul fiscal, lucrătorul și persoana fizică care prestează servicii și/sau lucrări, au dreptul să ceară ca patronul să rețină din plăți impozitul la cota maximă, stabilită în art.15 lit. a) din Codul Fiscal.

Conform pct. 37 din Hotărîrea de Guvern nr. 697 din 22.08.2014, solicitarea de reținere a cotei maxime de impozitare trebuie să fie confirmată prin cererea angajatului, perfectată pe numele patronului în formă arbitrară, în care se indică perioada pe parcursul căreia se solicită reţinerea impozitului pe venit la cota maximă (de la data angajării la serviciu, în cazul în care angajatul este angajat pe parcursul anului în care se efectuează reţinerea corespunzătoare, de la începutul anului fiscal, de la data prezentării cererii sau de la altă dată indicată în cerere).

În cazul în care cererea prin care se solicită reţinerea impozitului pe venit la cota maximă şi de la începutul perioadei fiscale se depune de către angajat pe parcursul anului fiscal, patronul efectuează un recalcul corespunzător al impozitului pe venit pentru toată perioada indicată.

5. (29.2.4.12)
    Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui teren?

Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.

Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar.

În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică va constitui zero.

Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).

Prin urmare, la înstrăinarea terenului, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabila a creșterii de capital, cu aplicarea cotelor prevăzute în art.15 lit. a) din Codul fiscal.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]

6. (29.2.4.10)
    Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui automobil?

Proprietatea privată (automobilul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 37 din Codul fiscal, subiecţii creşterii sau pierderii de capital sunt toți contribuabilii (persoane fizice sau juridice), rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova, care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.

Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică va constitui zero.

Prin urmare, baza valorică a automobilului se va determina în baza documentelor ce confirma vînzarea /cumpărarea acestuia. Creșterea de capital va fi determinată ca diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal). Totodată, la înstrăinarea automobilului, persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma creșterii de capital, cu aplicarea cotelor prevăzute în art.15 lit. a) din Codul fiscal. [modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]

7. (29.2.3.48)
Аmplasată la capitolul 29.2.5. ”Declarația cu privire la impozitul pe venit”(29.2.5.19).

Arhiva

    Аu dreptul la depunerea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit сetățenii Republicii Moldova care intenționează, pe parcursul anului fiscal, să-și schimbe domiciliul din Republica Moldova în altă țară, să utilizeze scutirea personală integrală?

Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în mărimea sumei stabilite la art. 33 din Codul fiscal.

Potrivit prevederilor art. 83 alin. (7) din Codul fiscal, dacă contribuabilul intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară, el este obligat să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (Forma CET15), în modul stabilit de Regulamentul privind modul de completare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit ( Anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.102 din 3 iulie 2017), pentru perioada anului de gestiune cît a fost rezident.

Ţinînd cont că, la momentul schimbării domiciliului permanent din Republica Moldova contribuabilul este obligat să determine obligaţia fiscală pentru întreaga perioadă a anului cît a fost rezident, acesta utilizează cuantumul anual al scutirii stabilite pe anul respectiv la care are dreptul conform legislaţiei.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Ordinul Ministerului Finanţelor nr.102 din 3 iulie 2017]

    Cetățenii Republicii Moldova care intenționează, pe parcursul anului fiscal, să-și schimbe domiciliul din Republica Moldova în altă țară, la depunerea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit au dreptul să utilizeze scutirea personală integrală?

Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în mărimea sumei stabilite la art. 33 din Codul fiscal.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 83 alin.(7) din Codul fiscal dacă contribuabilul intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară, el este obligat să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (Forma CET15), în modul stabilit de Guvern, pentru perioada anului de gestiune cît a fost rezident.

Ţinînd cont că la momentul schimbării domiciliului permanent din Republica Moldova contribuabilul este obligat să determine obligaţia fiscală pentru întreaga perioadă a anului cît a fost rezident, acesta utilizează cuantumul întreg al scutirii stabilite pe anul respectiv la care are dreptul conform legislaţiei.

8. (29.2.3.45)
    A fost amplasată la capitolul 29.2.6.Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată (29.2.6.27.)

Arhiva

În conformitate cu art. 88 alin. (5) și (6) din Codul fiscal, lucrătorul și persoana fizică care prestează servicii și/sau lucrări, au dreptul să ceară ca patronul să rețină din plăți impozitul la cota maximă, stabilită în art.15 lit. a) din Codul Fiscal.

Conform pct. 37 din Hotărîrea de Guvern nr. 697 din 22.08.2014, solicitarea de reținere a cotei maxime de impozitare trebuie să fie confirmată prin cererea angajatului, perfectată pe numele patronului în formă arbitrară, în care se indică perioada pe parcursul căreia se solicită reţinerea impozitului pe venit la cota maximă (de la data angajării la serviciu, în cazul în care angajatul este angajat pe parcursul anului în care se efectuează reţinerea corespunzătoare, de la începutul anului fiscal, de la data prezentării cererii sau de la altă dată indicată în cerere).

În cazul în care cererea prin care se solicită reţinerea impozitului pe venit la cota maximă şi de la începutul perioadei fiscale se depune de către angajat pe parcursul anului fiscal, patronul efectuează un recalcul corespunzător al impozitului pe venit pentru toată perioada indicată.

9. (29.2.4.7)
    Care este baza valorică a acțiunilor procurate de către persoana fizică, începînd cu 1 ianuarie 1998?

Potrivit art.39 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal acțiunile reprezintă active de capital.

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică a acestora va constitui zero.

Potrivit prevederilor alin. (2) din articolul menționat, baza valorică a acţiunilor nu se majorează cu suma dividendelor sub formă de acţiuni care nu modifică în niciun fel cotele de participare ale acţionarilor în capitalul agentului economic şi care au fost repartizate în perioadele fiscale de pînă în anul 2009 inclusiv.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018]

10. (29.2.3)
    În cazul în care suma scutirilor, la care are dreptul persoana fizică, depăşeşte suma venitului impozabil obţinut de către aceasta cumulativ, în ce sumă vor fi acordate scutirile respective?

Conform prevederilor art.12 pct.12) din Codul fiscal, scutirile reprezintă o sumă care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul brut al contribuabilului în mărimea stabilită de art.33, 34 şi 35 al Codului fiscal.

Respectiv, mărimea scutirilor de care va beneficia persoana fizică nu va depăși cuantumul venitului brut obţinut de către aceasta în perioada fiscală de gestiune.

11. (29.2.4.6
    Care este regimul fiscal în cazul donării de către o persoană fizică a unui activ de capital altei persoane fizice?

Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 827 din Codul civil.

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie (donatorul) se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital la momentul donației se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de piaţă a activului de capital, separat pe fiecare obiect donat. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, bază valorică va constitui zero.

Conform art. 5 pct. 26) din Codul fiscal, preţ de piaţă, valoare de piaţă este preţul mărfii, format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor identice – în urma tranzacțiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa respectivă a comerțului cu ridicata. Tranzacțiile între coproprietari sau persoanele interdependente pot fi luate în considerare numai cu condiţia că interdependenţa acestor persoane nu a influenţat rezultatul tranzacţiei. Drept surse de informaţie despre preţurile de piaţă, la momentul încheierii tranzacţiei, servesc:

a) informaţia organelor de stat de statistică şi a organelor care reglementează formarea preţurilor; iar în cazul lipsei acesteia –
b) informaţia despre preţurile de piaţă, publicată în presă sau adusă la cunoştinţa opiniei publice prin intermediul mijloacelor de informare în masă; iar în cazul lipsei acesteia –
c) informaţia oficială şi/sau dată publicităţii despre cotările bursiere (tranzacţiile care au avut loc) la bursa cea mai apropiată de sediul (domiciliul) vînzătorului (cumpărătorului), iar în cazul lipsei tranzacţiilor la bursa menţionată ori comercializării (procurării) la o altă bursă – informaţia despre cotările bursiere ce au avut loc la această altă bursă, precum şi informaţia despre cotările valorilor mobiliare de stat şi ale obligaţiunilor de stat.

Contribuabilul are dreptul să prezinte organelor fiscale informaţia, din alte surse, despre preţurile de piaţă la momentul transmiterii mărfurilor, serviciilor, iar organele fiscale au dreptul să folosească informaţia prezentată dacă există motive de a o considera veridică.

Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal). Potrivit prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă. Respectiv, la donarea activelor de capital, persoana fizică (donatorul), va calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma creșterii de capital, aplicînd cotele prevăzute la art.15 lit. a) din Codul fiscal.

Totodată, potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi.

În conformitate cu art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice - cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă. Astfel, pentru persoana fizică (donatar) nu apar careva obligații fiscale privind achitarea şi declararea impozitului pe venit la primirea patrimoniului donat.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018]

12. (29.2.4.5)
    Cum se va determina baza valorică a automobilului procurat peste hotarele Republicii Moldova?

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar potrivit modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital baza valorică va constitui zero.

Ţinînd cont de cele menţionate şi de faptul că, automobilul a fost procurat peste hotarele Republicii Moldova, în cazul realizării acestuia baza valorică ajustată se va determina în baza documentelor ce confirmă procurarea acestuia – contractul de vinzare/cumpărare (prețul automobilului recalculat la cursul de schimb al BNM la ziua încheierii contractului de cumpărare a automobilului) şi sumele achitate pentru toate impozitele şi taxele vamale la importul automobilului.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]

13. (29.2.4.3)
    În cazul înstrăinării bunului imobil рoate servi drept bază valorică a acestuia, valoarea estimată în modul general stabilit?

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie:

a) valoarea activelor de capital procurate;
b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;
c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;
e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;
f) valoarea activelor de capital privatizate;
g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;
h) activelor confirmate documentar – în alte cazuri.

Astfel, valoarea estimată în modul general stabilit a bunului imobil nu poate servi drept bază valorică, la înstrăinarea acestuia, în cazul în care bunul înstrăinat nu a fost creat de contribuabil. În cazul, în care lipsesc documente ce confirmă valoarea bunurilor imobiliare create, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]

14. (29.2.4.2)

Arhiva
    Cum se determina baza valorică a terenului agricol înstrăinat în anul 2009?

Conform lit. a) alin. (1) art. 38 din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Astfel, în conformitate cu prevederile pct. 39 si 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligatiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, activele de capital aflate în posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se consideră procurate la prețurile de piață, în vigoare la aceasta dată.

Baza valorică a activelor de capital dobîndite în proprietatea contribuabilului după 1 ianuarie 1998 se determină în baza documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu legislația în vigoare (contractul de vînzare-cumparare, factura de expediție, factura fiscală, precum și alte documente care atesta trecerea dreptului de proprietate).

    Cum se determină baza valorică a terenului agricol înstrăinat în anul 2009?

Conform lit. a) alin. (1) art. 38 din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Astfel, în conformitate cu prevederile pct. 39 si 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, activele de capital aflate în posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se consideră procurate la preturile de piață, în vigoare la aceasta dată.

Baza valorică a activelor de capital dobîndite în proprietatea contribuabilului după 1 ianuarie 1998 se determină în baza documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu legislația în vigoare (contractul de vînzare-cumparare, factura de expeditie, factura fiscală, precum și alte documente care atestă trecerea dreptului de proprietate).

15. (29.2.4.1)
    Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui bun imobil?

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut. Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea:

a) activelor de capital procurate;
b) activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;
c) activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
d) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă; e) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;
f) activelor de capital privatizate;
g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;
h) activelor confirmate documentar – în alte cazuri.

Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal). Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.

Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;
b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.

În scopuri fiscale creşterea sau pierderea de capital, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi.

Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, aplicînd cotele stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]

11. (29.2.3.10)

Arhiva

Conform art. 35 alin. (3) din Codul fiscal tutorele și curatorul minorilor în vîrsta de la 14 la 18 ani au dreptul la o scutire suplimentară în mărimea specificată la alin.(1) art. 35 din Codul fiscal, în funcție de caz, pentru fiecare persoană aflată sub tutelă și/sau curatelă, care întrunește cerințele specificate la art.35 alin.(2) lit.d) din Codul fiscal.

Aliniatul (1) art. 35 din Codul fiscal stabilește că contribuabilul (persoana fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 1800 lei anual pentru fiecare persoana întretinuță, cu exceptia invalizilor din copilarie pentru care scutirea constituie 8100 lei anual.

De asemenea, pentru ca tutorele să beneficieze de scutirea pentru persoana întretinuță, venitul anual al persoanei aflate sub tutelă nu trebuie să depășească suma de 8100 lei.

La acordarea scutirii pentru persoanele întretinuțe se va ține cont de veniturile din orice sursă de venit obținute de către persoanele întreținute (atît cele impozabile, cît și cele neimpozabile).

Respectiv, în cazul examinat, contribuabilul va avea dreptul să beneficieze de scutirea pentru persoanele întreținute în mărime specificată la alin.(1) art. 35 din Codul fiscal, adică în cuantumul de 8100 lei anual, deoarece persoana aflată sub tutela este invalid din copilarie și venitul obținut nu depășește suma de 8100 lei anual.

Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.