Începând cu 1 ianuarie 2023 în alin. (2) art.189 din Codul fiscal au fost incluse noi norme conform cărora Serviciul Fiscal de Stat recalculează obligațiile fiscale calculate prin metode și din surse indirecte după restabilirea evidenței, în conformitate cu legislația, sau după prezentarea documentelor respective. Recalcularea obligațiilor fiscale prin metode indirecte și din surse indirecte se efectuează doar în cazul în care contribuabilul a restabilit evidența și a prezentat actele Serviciului Fiscal de Stat, nu mai târziu de un an din data aducerii la cunoștință a deciziei asupra cazului de încălcare a legislației.

Modificările menţionate au fost adoptate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificare unor acte normative.

Vă amintim că, potrivit prevederilor fiscale dacă în timpul controlului fiscal sumele impozitelor şi taxelor care urmau să fie vărsate la buget nu pot fi determinate din lipsă de contabilitate ori din cauza ţinerii ei neconforme, dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia) sau persoana lui cu funcţie de răspundere nu prezintă, în totalitate sau în parte, documentele de evidenţă şi/sau dările de seamă fiscale, Serviciul Fiscal de Stat calculează impozitele şi taxele prin metode şi din surse indirecte, efectuînd ulterior recalcularea lor după restabilirea evidenţei, în conformitate cu legislaţia, sau după prezentarea documentelor respective. Totodată, aceste acţiuni pot fi aplicate și persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător în cadrul utilizării metodelor indirecte de estimare.

Metodele şi sursele indirecte includ:

• tipul şi natura activităţilor practicate de contribuabil;
• mărimea capitalului contribuabilului;
• veniturile din vînzări ale contribuabilului, inclusiv cele constatate în cadrul posturilor fiscale;
• numărul de angajaţi ai contribuabilului, precum şi fondul de remunerare a muncii şi alte recompense;
• categoria clienţilor contribuabilului şi numărul lor;
• diferenţa dintre caracteristicile cantitative şi cele calitative ale materiei prime, ale altor materiale procurate şi ale celor folosite în producţie;
• analiza schimbării valorii nete a proprietăţii contribuabilului;
• chiria imobilului folosit de contribuabil în afaceri;
• rulajul mijloacelor băneşti şi soldul lor pe conturile bancare şi/sau conturile de plăţi ale contribuabilului;
• compararea cheltuielilor contribuabilului cu veniturile lui;
• venitul altor persoane care activează în aceleaşi condiţii sau în condiţii similare cu cele ale contribuabilului;
• proprietatea persoanei cu funcţie de răspundere (locuinţa, automobilul etc.) procurată sau folosită în scopuri personale, starea ei fizică, apartenenţa persoanei la diferite cercuri, numărul personalului ei casnic;
• informaţii de la băncile (sucursale sau filiale ale acestora), birourile notariale, organele vamale, organele poliţiei, Agenţia Servicii Publice, bursele de valori privind tranzacţiile şi operaţiunile efectuate de contribuabil şi datele despre el;
• indicatorii contoarelor de evidenţă a elementelor de costuri şi cheltuieli;
• capacitatea normativă a utilajului de producţie/prelucrare; n) alte obiective, procese şi fenomene, informaţii şi date care denotă suma obligaţiei fiscale a contribuabilului, prevăzute în prezentul Cod.