Starea de urgență este definită, în temeiul Legii privind regimul stării de urgență, de asediu și de război nr. 212 – XV din 24 iunie 2004, ca un ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării în caz de iminență a declanșării sau declanșare a unor situații excepționale cu caracter natural, tehnogen sau biologico – social, ceea ce face necesară prevenirea, diminuarea și lichidarea consecințelor acestora. De asemenea, aceasta se manifestă în cazul existenței unui pericol pentru securitatea națională sau ordinea constituțională, ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menținerea sau restabilirea stării de legalitate.

Pandemia de coronavirus (COVID-19) și războiul din Ucraina au fost principalele cauze pentru declararea stării de urgență în Republica Moldova în ultimii doi ani.

Odată cu declararea stării de urgență apare necesitatea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor acesteia, precum și a planificării, organizării și coordonării activității de aplicare a unor măsuri de către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova în colaborare cu Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale. 

Pe parcursul anului 2022, starea de urgență a fost instituită din cauza războiului din Ucraina după cum urmează:

• 24.02 – 24.02.2022 – 60 zile instituită prin Hotărârea privind declararea stării de urgenţă nr. 41 din  24.02.2022;
• 25.04 – 23.06.2022 – 60 zile instituită prin Hotărârea privind prelungirea stării de urgenţă nr. 105 din  21.04.2022;
• 24.04 – 07.08.2022 – 45 zile instituită prin prin Hotărârea privind prelungirea stării de urgenţă nr. 163 din  23.06.2022;
• 08.08 – 06.10.2022 – 60 zile instituită prin Hotărârea privind propunerea de prelungire a stării de urgenţă nr. 551 din  27.07.2022.

În legătură cu această situație, autoritățile statului au luat mai multe decizii și măsuri de susținere a mediului de afaceri:

1. Regimul imigraționist al refugiaților ucraineni, al persoanelor fizice nerezidente și al altor categorii de cetățeni ai Republicii Moldova

Referitor la regimul imigraționist al refugiaților ucraineni, al persoanelor fizice nerezidente și al altor categorii de cetățeni ai Republicii Moldova, au existat mai multe decizii ale Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), principalele reglementări fiind:

Companiile care angajează persoane fizice nerezidente, inclusiv refugiați ucraineni, pe perioada stării de urgență urmează să țină cont de următoarele aspecte:

Cetățenii ucraineni au dreptul să fie angajați pe teritoriul Republicii Moldova fără obținerea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă. Angajarea poate fi efectuată în baza contractului individual de muncă pentru o perioadă determinată pe perioada stării de urgență. În prezent, potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 551 din 27 iulie 2022, starea de urgență a fost prelungită până la data de 6 octombrie 2022.

Totodată, angajatorii sunt obligați să notifice Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă despre angajarea cetățenilor ucraineni, în decurs de cinci zile de la data încheierii contractului de muncă.

În cadrul procedurii de angajare, legislația nu definește exact tipul actului de identitate care urmează a fi prezentat de cetățenii ucraineni la angajare. Prin urmare, prin Dispoziția nr. 1 din 24 februarie 2022, ar putea fi acceptat unul din actele care permit intrarea cetățenilor Ucrainei în Republica Moldova, inclusiv cele cu termenul expirat: 

• actul de identitate național (buletin / card de identitate, pașaport);
• alte tipuri de documente care permit identificarea persoanei (certificat de identitate al cetățeanului ucrainean, eliberat de Ambasada Ucrainei din Republica Moldova, act de identitate temporar, eliberat de Biroul Migrație si Azil, permis de conducere, permis de ședere, livret militar, inclusiv copii ale acestora sau în format electronic (diia.gov.ua)).

Toate entitățile care nu sunt conectate la resursele informaționale de stat pot accesa informația privind numărului de identificare de stat (IDNP) al cetățenilor ucraineni de pe portalul dopomoga.gov.md.

Referitor la perioada de ședere a cetățenilor ucraineni și a membrilor familiilor acestora pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta este permisă pe parcursul a până 90 de zile după expirarea stării de urgență, iar pentru cei care se aflau legal la data instituirii stării de urgență, fără respectarea termenului de 90 de zile calendaristice în decursul oricărei perioade de 180 de zile calendaristice.

Angajaților companiilor rezidente ale Moldova IT Park li se permite prestarea muncii la distanță peste hotarele Republicii Moldova, pe perioada stării de urgență.

2. Regimul fiscal al donațiilor efectuate în vederea susținerii refugiaților ucraineni

Potrivit Codului fiscal, agenții economici au dreptul la deducerea oricăror cheltuieli cu donațiile făcute pe parcursul perioadei fiscale în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil. În același timp, se permite deducerea numai pentru donațiile făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea anumitor instituții specificate în art. 51 și 52 ale Codului fiscal.

Totodată, potrivit prevederilor Dispoziției nr. 4 din 1 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, au fost stabilite derogări de la cadrul normativ actual, prin care se permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente donațiilor în scopuri de plasament temporar și gestionarea fluxului refugiaților, efectuate către autoritățile publice, instituțiile publice sau organizațiile necomerciale specificate în art.52 din Codul fiscal conform listei aprobate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, precum și a donațiilor umanitare în susținerea poporului ucrainean, achitate la conturile bancare deschise de Ministerul Finanţelor în acest scop.

O altă derogare vizează și regimul deducerii TVA aferente procurărilor utilizate pentru efectuarea donațiilor și livrărilor cu titlu gratuit neimpozabile cu TVA în scopuri de plasament temporar și gestionarea fluxului refugiaților, cu excepția celor specificate în art.103 din Codul fiscal, către autoritățile publice, instituțiile publice sau organizațiile necomerciale specificate în art.52 din Codul fiscal conform listei aprobate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

3. Aspecte cu caracter de reglementare privind controlul tutunului

Prin derogare de la unele prevederi din Legea privind controlul tutunului nr. 278 din 14 decembrie 2007 și de la alte acte normative conexe, au fost admise pe perioada stării de urgență importul și plasarea pe piața Republicii Moldova a țigaretelor (poziția tarifară 2402.20) fabricate pentru plasarea pe piața din România, etichetate și ambalate conform prevederilor legale din România, cu aplicarea timbrului de acciză al Republicii Moldova.

În același timp, pentru țigaretele importate pentru plasarea pe piața din Republica Moldova, etichetate și ambalate conform prevederilor legale din România, se vor respecta implicit și prevederile Directivei 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe.

Importatorii produselor din tutun vor informa Agenția Națională pentru Sănătate Publică despre produsele ce vor fi plasate pe piață, cu cinci zile înainte de plasare.

În termen de 20 de zile de la expirarea stării de urgență dar nu mai mult de 90 de zile începând cu 31 martie 2022, toate companiile care au importat țigarete cu poziția tarifară 2402.20 vor inventaria stocurile de țigarete, apoi le vor declara la Serviciul Fiscal de Stat și Agenția Națională pentru Sănătate Publică. 

În același timp, pentru țigaretele fabricate pentru plasarea pe piața din România, etichetate și ambalate conform prevederilor legale din România, comercializarea este permisă până la epuizarea stocurilor.

Totodată, pe perioada stării excepționale, dar nu mai mult de 90 zile din data de 31 martie 2022, se permite plasarea pe piață a produselor din tutun etichetate și ambalate conform legislației Republicii Moldova, importate din țările membre ale Uniunii Europene, din statele membre ale Acordului Central European de Comerț Liber și din Turcia, cu notificarea prealabilă a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică în termen de două zile până la plasarea pe piață.

4. Reglementarea prețurilor de comercializare a produselor petroliere

În perioada stării de urgență, prețurile de comercializare cu ridicata a produselor petroliere principale de tip standard nu vor depăși prețurile maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere de tip standard stabilite de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică în baza Metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produse petroliere.

5. Suplimentarea listei produselor sociale importante

Începând cu 1 martie 2022, Regulamentul de formare a prețurilor de comercializare a produselor sociale importante nr. 774 din 20 iunie 2016 este aplicabil suplimentar și următoarelor produse: carne de porc pe os, carne de pasăre, pește congelat, zahăr, paste, ouă proaspete, cartofi, ceapă, varză și morcovi.

În relația dintre furnizor și comerciant, comerciantului i se interzice impunerea către / solicitarea de la furnizor a oricăror plăți sau reduceri comerciale de la prețul de vânzare (discount, rabat, bonus, retrobonus) atât în etapa negocierii, a valabilității sau încetării contractului, precum și cele argumentate prin reușita vânzărilor (volumul, cantitatea, lipsa retururilor sau lichidării).

Suplimentar la cele enunțate în deciziile Comisiilor pentru Situații Excepționale, potrivit prevederilor Legii nr.76/2021, a fost stabilită cota TVA de 6% pentru produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepția producției alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de serviciile conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităţilor care se încadrează la secțiunea I a Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM). Această cotă este aplicabilă și pentru serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort, în hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă, care se încadrează la secțiunea I a CAEM în condițiile:

• declarării pe întreg teritoriul țării a stării de urgenţă, cu condiţia declarării acestei stări de către Parlament în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004;
• declarării pe întreg teritoriul ţării a stării de urgenţă în sănătate publică, cu condiţia declarării acestei stări de către Comisia naţională extraordinară de sănătate publică (CNESP) în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice.

În lipsa declarării pe întregul teritoriu al țării a stării de urgenţă de către Parlament și/sau a stării de urgenţă în sănătate publică de către CNESP, mărfurile/serviciile realizate în cadrul activităților care se încadrează la secțiunea I a CAEM se vor impune cu cota TVA de 12%.

În scopul aplicării unui tratament corect asupra tuturor prevederilor reglementate de către CNESP, recomandăm:

• verificarea periodică a modificărilor operate și validarea termenilor de valabilitate a acestora; 
• analiza impactului fiscal asupra activității companiei;
• alocarea timpului necesar pentru racordarea softurilor contabile (după caz) la noile cerințe legislative;
• validarea tratamentului fiscal (daca este cazul) cu autoritățile fiscale / experți din domeniu.