Guvernul a examinat proiectul de lege cu privire la împrumuturile dintre persoanele fizice, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă în Parlament.
Potrivit notei de fundamentare, proiectul urmărește reglementarea relațiilor de împrumut dintre persoanele fizice, cu scopul de a preveni evaziunea fiscală și veniturile nedeclarate. Autorii proiectului susțin că legislația actuală nu reglementează în mod detaliat aceste relații, concentrându-se mai mult asupra raporturilor dintre instituțiile financiare și persoanele fizice.
Analiza Guvernului relevă însă că scopul real al proiectului este monitorizarea veniturilor persoanelor fizice. În nota de fundamentare se menționează că persoanele care acordă împrumuturi nu achită impozite pe venit, deoarece sumele respective nu sunt reflectate în documente și rămân în afara evidenței fiscale, fapt ce prejudiciază bugetul de stat.
În acest context, Guvernul subliniază că evaziunea fiscală este un domeniu reglementat distinct de legislația fiscală, iar combaterea acesteia nu poate fi realizată prin intermediul unei legi civile. O asemenea abordare ar putea afecta principiul separației ramurilor de drept și ar transforma relațiile civile legitime într-un obiect al suspiciunii generalizate, limitând nejustificat libertatea contractuală. Autoritățile consideră că soluțiile pentru prevenirea veniturilor nedeclarate trebuie identificate prin ajustarea prevederilor Codului fiscal, și nu prin restrângerea drepturilor părților în raporturile de drept privat.
De asemenea, proiectul prevede obligativitatea încheierii contractului de împrumut în formă scrisă pentru orice sumă, ceea ce contravine regulilor generale ale dreptului civil. Potrivit Codului civil, actele juridice pot fi încheiate și în formă verbală, iar forma scrisă este obligatorie doar în anumite condiții, inclusiv atunci când valoarea obiectului depășește 1 000 de lei.
O altă prevedere se referă la instituirea obligației de autentificare notarială a contractelor de împrumut care depășesc suma de 20 000 de lei. Guvernul consideră că o astfel de cerință este excesivă și disproporționată, întrucât limitează libertatea contractuală și generează costuri suplimentare pentru părți. În plus, autentificarea notarială nu reprezintă, prin ea însăși, o garanție suficientă pentru recunoașterea fiscală a unui împrumut, deoarece autoritățile fiscale pot solicita în continuare dovezi privind proveniența legală a mijloacelor bănești. Proiectul prevede și obligativitatea realizării tuturor tranzacțiilor de împrumut prin intermediul conturilor bancare. Guvernul consideră însă că această reglementare este rigidă și poate restrânge nejustificat libertatea contractuală, fiind susceptibilă să genereze conflicte cu legislația bancară și cu normele privind efectuarea plăților.
Totodată, în analiza notei de fundamentare este menționat că nivelul redus de educație financiară al populației constituie una dintre problemele invocate de autorii proiectului. În acest sens, autoritățile subliniază că sporirea educației financiare reprezintă deja o prioritate pentru instituțiile statului.
În prezent, Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei și alte instituții, lucrează la elaborarea Strategiei naționale de incluziune financiară. Documentul are drept obiectiv dezvoltarea unui ecosistem financiar incluziv și sigur, care să ofere cetățenilor acces la servicii financiare moderne și să contribuie la creșterea nivelului de educație financiară.
În concluzie, Guvernul consideră că adoptarea unei legi speciale privind împrumuturile dintre persoanele fizice nu se justifică, întrucât aceste relații sunt deja reglementate în mod suficient de Codul civil și de legislația conexă. Introducerea unei legi separate ar putea genera paralelisme și contradicții legislative, afectând securitatea și previzibilitatea raporturilor juridice.
Prin urmare, Guvernul nu susține proiectul de lege înaintat cu titlu de inițiativă legislativă.