Negara Ghenadie spune:

buna ziua,
bune analize. mersi
totusi, noi consideram ca aici ar trebui sa se respecte principiul: „muștele aparte, pîrjoalele aparte”.
in intelegerea noastra, autorul intrebarii ar trebui sa precizeze mai intii in baza carui contract administratorul primeste salariu/ onorariu de la „fondator”
in practica se pot intilni mai multe constructii juridico-civile la acest subiect, printre care cel mai des intilnite:
– contract de mandat, prin care administratorul reprezinta fondatorul in conducerea societatii din RM
– contract de management, prin care administratorul administreaza intreaga afacere a societatii din RM (ceva asemanator este prevazut in art. 4 Legea 845/ 1992), cu elemente de “contractul in folosul unui tert”

astfel, trimiterile ulterioare la contractul de mandat nu sunt relevante (nu intelegem intre cine este acest contract de mandat) fara descrierea relatiei “fondator”- administrator.
chiar daca „contractul de mandat” (la care se face referinta) nu este descris, in intelegerea noastra intreprinderea analizata face si ea plati catre administrator (aici sub forma nemateriala), nu insa in cadrul “acestui” contract de mandat* care se prezuma a fi intre societate si administrator (art. 177(6) CC al RM), si care (platile) la rindul sau trebuie impozitate pe principii generale ca si alte venituri achitate persoanei fizice nerezident.
in ceia ce priveste deductibilitatea acestor cheltuieli, desigur este necesara respectarea conditiei “necesara si ordinara”. atragem atentie, ca in cazul analizat este foarte dificil sa se delimiteze cheltuiala personala a administratorului de cheltuiala efectuata de administrator intru executarea mandatului (si care mandat nu este precizat).

* de principiu institutia mandatului prevede:
– mandantul împuterniceşte mandatarul de a o reprezenta la încheierea de acte juridice sau în alt mod de a afecta direct poziţia juridică a mandantului în raport cu un terţ, iar mandatarul, prin acceptarea mandatului, se obligă să acţioneze în numele şi pe contul mandantului;
– in cazul mandatului oneros, mandantul este obligat să plătească mandatarului retribuţia stabilită prin contract, în baza legii, prin uzanţe sau în dependenţă de valoarea serviciilor acordate
– cheltuielile pe care mandatarul le efectuează pentru executarea obligaţiilor contractuale şi pe care, în funcţie de împrejurări, acesta le consideră necesare trebuie compensate de către mandant.

cu stima,
gn