La finele lunii martie 2026, un grup de deputați în Parlament a înaintat inițiativa legislativă nr.96/26.03.2026, prin care propunea reducerea cotei TVA aplicabile la produsele petroliere de bază — benzină și motorină — de la cota standard de 20% la cota redusă de 10%, ca măsură temporară pentru anul 2026. Scopul declarat era susținerea continuității activităților economice în contextul presiunilor generate de creșterea prețurilor la carburanți. Guvernul Republicii Moldova a examinat proiectul și, prin avizul aprobat în ședința sa, a comunicat că nu îl susține.
Principala obiecție adusă de Guvern vizează sustenabilitatea finanțelor publice. Ministerul Finanțelor a estimat că punerea în aplicare a măsurii ar genera un impact bugetar negativ de aproximativ 1,43 miliarde de lei anual, fără ca proiectul de lege să identifice surse concrete de finanțare pentru acoperirea acestui deficit. În aviz se invocă explicit articolul 131 alineatul (6) din Constituția Republicii Moldova, care consacră principiul echilibrului bugetar: nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. Cu alte cuvinte, reducerea unei cote fiscale de o asemenea amploare, fără o soluție bugetară corespunzătoare, contravine normei constituționale.
Dincolo de aspectul bugetar, Guvernul ridică și o problemă de eficacitate economică. Avizul subliniază că prețurile la produsele petroliere sunt determinate în mod predominant de factori exogeni — piețele internaționale, cursul de schimb, lanțurile de aprovizionare — față de care o reducere a TVA pe plan intern nu constituie o garanție suficientă că prețul final la pompă va scădea proporțional. Există riscul real ca operatorii economici implicați în lanțul de distribuție să internalizeze parțial avantajul fiscal, fără ca acesta să se transfere integral consumatorului final.
Un al treilea argument adus de Ministerul Finanțelor este de natură socială și fiscală: reducerea generalizată a TVA la carburanți are un caracter nediferențiat și regresiv. Beneficiile acestei măsuri sunt direct proporționale cu nivelul de consum de carburant. Prin urmare, entitățile economice cu consum intensiv de combustibil și persoanele fizice cu putere de cumpărare ridicată, care folosesc frecvent transportul individual, ar obține cele mai mari avantaje. În contrast, gospodăriile cu venituri reduse — inclusiv cele care nu dețin autoturisme proprii — ar beneficia în mod limitat sau doar indirect, ceea ce face ca distribuirea resurselor publice să fie inechitabilă față de categoriile vulnerabile.
Guvernul apreciază că instrumentele adecvate pentru a atenua impactul social al crizei energetice sunt cele de politică socială țintită — compensații directe pentru populație vulnerabilă sau subvenții sectoriale — și nu reducerile fiscale cu acoperire generalizată.
În aviz, Guvernul informează că a intervenit deja cu două mecanisme de sprijin alternative, mai precise din perspectiva beneficiarilor vizați. Primul este un proiect de Hotărâre de Guvern (număr unic 218/MAIA/2026, în curs de definitivare) privind acordarea unui ajutor financiar pentru compensarea parțială a accizelor la motorină, destinat producătorilor agricoli. Al doilea mecanism ține de Legea nr.41/2026 privind modificarea unor acte normative, care a extins criteriile de eligibilitate ale producătorilor agricoli pentru rambursarea TVA, a prelungit perioada de rambursare până în decembrie 2026 și a simplificat procedura aferentă, în baza Legii nr.337/2022 privind Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli.
Sursa: Avizul Guvernului Republicii Moldova la inițiativa legislativă nr.96 din 26.03.2026, aprobat în ședința Guvernului din 29.04.2026.