PARTICIPAREA LA FORȚA DE MUNCĂ

Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)¹, în anul 2019, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 919,3 mii persoane².

Disparități importante pe sexe în cadrul forței de muncă nu s-au înregistrat: ponderea bărbaților în total forța de muncă (51,7%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (48,3%), la fel și ponderea forței de muncă din mediul rural a fost mai mare decât ponderea din mediul urban (53,7% și, respectiv, 46,3%).

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste (proporția3 forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă), în anul 2019, a constituit 42,3%. Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine (47,0%), în comparație cu cea feminină (38,2%), la fel și în mediul urban (49,4%) în comparație cu cel rural (37,6%).

OCUPAREA

Populația ocupată, în anul 2019, a constituit 872,4 mii persoane. Ca și în cazul populației active, ponderea bărbaților (51,3%), a fost mai mare în comparație cu a femeilor (48,7%). În distribuția ocupării după mediile de reședință, prevalează mediul rural cu 53,6% față de mediul urban cu 46,4%.

Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe la persoanele de 25-34 ani, atât pe sexe (cu 15,9 p. p. mai mari pentru bărbați), cât și pe medii de reședință (cu 17,6 p.p. mai mare pentru persoanele ocupate din mediul urban).

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități a constituit 16,5%. În distribuția pe sexe acest indicator a înregistrat valorile: 15,9% pentru bărbați și 17,2% pentru femei. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din mediul rural a fost mai înaltă (17,0%) în comparație cu rata pentru cele din mediul urban (15,6%).

Din distribuția persoanelor ocupate după activitățile economice, rezultă că fiecare a 5-a persoană activa în sectorul agricol (21,0%). Ponderea activităților non-agricole, în anul 2019, a fost de 79,0%. Persoanele ocupate în industrie au constituit 14,7%, inclusiv în industria prelucrătoare 12,1% (indicator ODD 9.2.2) ; în construcții 7,0%, iar în sectorul servicii au activat mai mult de jumătate din totalul persoanelor ocupate (57,3%). Dintre toate activitățile non-agricole, sectorul servicii înregistrează cele mai înalte discrepanțe în populația ocupată în funcție de sexe (cu 21,4 p.p. mai mare pentru femeile ocupate) și pe medii (cu 34,4 p.p. mai mare pentru populația ocupată din mediul urban).

În aspect teritorial, 30,6% din populația ocupată activează în municipiul Chișinău. La o diferență relativ mică de 29,8% din total ocupare se situează regiunea de Nord, urmată de regiunea Centru cu 25,0% și regiunea Sud, respectiv, cu 14,6%. Analiza repartizării ocupării după activitățile economice relevă faptul, că sectorul servicii predomină în toate regiunile statistice, înregistrând valori cuprinse între 42 și 77%.

În repartizarea după forme de proprietate70,7% din populația ocupată, în 2019, a activat în sectorul privat și 29,3% - în sectorul public.

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă că ponderea salariaților în total ocupare a constituit 77,8%. Marea majoritate a salariaților (89,3%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp. În funcție de sexe, femeile înregistrează ponderi mai mari în rândul salariaților și lucrătorilor familiali neremunerați, iar bărbații - în rândul lucrătorilor pe cont propriu. În funcție de mediul de reședință, salariații predomină doar în mediul urban.

Munca nedeclarată⁵ în rândul salariaților a constituit 7,2%. Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (9,1%), decât salariații femei (5,6%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (48,3%), comerț (16,0%), construcții (15,3%) și industrie (6,4%).

În sectorul informal, în anul 2019, au lucrat 16,8% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 23,1% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 26,0%. În sectorul non-agricol ponderea ocupării informale a constituit 12,2% (indicator ODD 8.3.1.).

Din totalul salariaților 7,7% aveau un loc de muncă informal. Salariu „în plic” primeau 7,8% din salariați, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (50,6%), comerț (15,3%), construcții (14,2%) și industrie (6,6%).

Numărul persoanelor sub-ocupate⁶ (persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referinţă, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 34,1 mii, ceea ce reprezenta 3,9% din totalul persoanelor ocupate.

Fiecare a 8-a persoană ocupată (12,5%) a declarat că ar fi dorit să schimbe situaţia în raport cu locul actual de muncă, pe motiv că nu este satisfăcută de nivelul remunerării (situaţie inadecvată în raport cu venitul).

ȘOMAJUL

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)6, a fost de 46,9 mii persoane. Şomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații - 58,8% din total șomeri şi persoanele din mediul rural - 55,5%⁷.

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 5,1% (indicator ODD 8.5.2.). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 5,8%, iar la femei - de 4,4%, în mediul urban - 4,9% și în mediul rural, respectiv, 5,3%. În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată, de 10,4%, a fost înregistrată la tinerii de 15-24 ani, atât pe sexe (11,1% pentru bărbați și 9,4% pentru femei), cât și pe medii de reședință (10,7% la orașe și 10,1% la sate), (Figura 5). În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 8,5%.

Printre persoanele cu dizabilități valoarea acestui indicator a fost de 3,8%, inclusiv 5,6% la bărbați și 1,9% la femei.

POPULAȚIA ÎN AFARA FORȚEI DE MUNCĂ

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în anul 2019, a constituit 1255,9 mii persoane. În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, peste 45,1%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (12,9%) și grupaelevilor și studenților(12,8%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare (11,2%). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (8,4%). Restul este format din alte categorii de populație în afara forței de muncă.

Persoanele care au loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare predomină în rândul bărbaților (17,9%, față de 6,2% la femei), iar activitățile de îngrijire de familie sunt mai mult caracteristice femeilor (21,5% comparativ cu 1,3% pentru bărbați).

În 2019, ponderea tinerilor NEET⁸ a constituit 19,5% (indicator ODD 8.6.1.) din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani, 27,4% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 30,8% în rândul celor de 15-34 ani. În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în comparație cu bărbații.

• Anexe (9 tabele .xls)

Note:

¹ Cercetare statistică selectivă asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site la rubrica: Metadate / Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării. 
² Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
³ Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.
⁴ Conform certificatului de încadrare în grad de dizabilitate şi capacitatea de muncă.
⁵ Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă. 
⁶ Detalii: Metodologia Anchetei forței de muncă. Concepte și definiții.
⁷ Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 ianuarie 2020 a constituit 16,6 mii persoane.
⁸ Tineri NEET - tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la nici-un fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training). 

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Statistica sociala / Forța de muncă și câștigul salarial / AFM - Ocupare și somaj, 2016-2019 (în baza populației cu reședința obișnuită)
• Concepte şi definiţii „Forța de muncă”
• Metadate de referinţă „Ancheta Forţei de Muncă. Principalii indicatori"
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2020