În conformitate cu SNC „Contracte de leasing”, contractul de lеasing este un contract potrivit căruia locatorul cedează locatarului, contra unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de utilizare a activului pentru o perioadă convenită de timp. În sensul prezentului standard noţiunea de lеasing cuprinde de asemenea arenda, locaţiunea (închirierea).
În funcţie de gradul de repartizare între locator şi locatar a riscurilor şi beneficiilor aferente deţinerii activelor transmise în leasing, se delimitează două tipuri de leasing: financiar şi operaţional.
Tipul leasingului se stabileşte la începutul termenului de leasing în baza condiţiilor contractuale şi trebuie să fie identic pentru locatar şi locator. La clasificarea contractului de leasing este necesar a asigura prioritatea conţinutului asupra formei, adică a lua în considerare mai curînd esenţa economică a contractului, decît forma lui juridică.
Contractul de leasing financiar prevede respectarea cel puţin a uneia din următoarele condiţii:
1) La expirarea termenului de leasing dreptul de proprietate asupra activului transmis în leasing trece la locatar;
Exemplul 1. Entitatea „A” a procurat un activ şi l-a transmis în leasing entităţii „B” pe 4 ani. Conform condiţiilor contractuale la sfîrşitul termenului de leasing locatorul va transfera locatarului dreptul de proprietate asupra activului.
În baza datelor din exemplu, leasingul se clasifică ca financiar.
2) Termenul contractului de leasing constituie cel puţin 75% din durata de funcţionare economică a activului transmis în leasing;
Exemplul 2. Entitatea „A” a procurat un activ şi l-a transmis în leasing entităţii „B” pe 4 ani. Conform contractului de leasing locatarul va returna activul locatorului la sfîrşitul termenului de leasing. Locatorul estimează durata de funcţionare economică a activului la 5 ani.
În baza datelor din exemplu, leasingul se clasifică ca financiar, întrucît termenul contractului de leasing constituie 80% [(4 ani : 5 ani) x 100] din durata de funcţionare economică a activului transmis în leasing.
3) Suma plăţilor minime de leasing constituie cel puţin 90% din valoarea justă a activului transmis în leasing.
Exemplul 3. Entitatea „A” a procurat la începutul anului 201X un activ la valoarea justă de 800 000 lei şi l-a transmis în leasing entităţii „B” pe 4 ani. Conform contractului de leasing locatarul este obligat să:
(a) achite la începutul termenului de leasing un avans în sumă de 30 000 lei,
(b) efectueze la sfîrşitul fiecărui din primii 3 ani plăţi egale cu 252 880 lei şi la sfîrşitul anului 201X+3 − plată de 252 890 lei pentru achitarea valorii rambursabile a activului şi dobînzii de leasing la o rată anuală de 15% și
(c) returneze locatorului la sfîrşitul termenului de leasing activul la o valoare estimativă de 84 000 lei.
Locatorul estimează durata de funcţionare economică a activului la 6 ani.
În baza datelor din exemplu, leasingul se clasifică ca financiar, întrucît suma plăţilor minime de leasing constituie 1 125 530 lei (30 000 lei + 252 880 lei x 3 ori + 252 890 lei + 84 000 lei) ceea ce depăşeşte valoarea justă a activului.
În cazul în care contractul de leasing nu conţine nici o condiţie din cele 3 sus-menționate din prezentul standard, contractul de leasing se consideră operaţional.
Contractul de arendă a terenului agricol se consideră operaţional.
Dacă locatorul şi locatarul au convenit să modifice condiţiile contractului de leasing în aşa mod ca să se schimbe clasificarea efectuată anterior, atunci contractul revizuit este considerat în scopuri contabile un contract nou. Modificările estimărilor contabile (de exemplu, privind durata de funcţionare economică, valoarea reziduală a activului transmis în leasing) sau modificările de circumstanţe (de exemplu, neîndeplinirea obligaţiilor de către locatar) nu condiţionează revizuirea clasificării leasingului în scopuri contabile.