Pe parcursul lunilor ianuarie-mai ale anului 2022, inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) în contextul monitorizării modului şi termenelor de achitare a salariilor, au constatat că în cadrul a 169 unități au fost admise restanţe și neachitare a altor plăți salariale în sumă de circa 72 mil. lei față de 9 285 angajați.

Conform Codului muncii (CM) art. 128, alin. (1) salariul reprezintă orice recompensă sau câştig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.

Pentru munca prestată, fiecare salariat are dreptul la o recompensă sub formă de salariu, la achitarea căruia nu se va admite nici o discriminare pe criterii de sex, vârstă, dizabilitate, origine socială, situaţie familială, apartenenţă la o etnie, rasă sau naţionalitate, opţiuni politice sau convingeri religioase, apartenenţă sau activitate sindicală.

Reieșind din prevederile legale salariul se plăteşte periodic, nemijlocit salariatului sau persoanei împuternicite de acesta, în baza unei procuri autentificate, la locul de muncă al salariatului, în zilele de lucru stabilite în contractul colectiv sau individual de muncă, dar:

a) nu mai rar decât de două ori pe lună pentru salariaţii remuneraţi pe unitate de timp sau în acord;

b) nu mai rar decât o dată pe lună pentru salariaţii remuneraţi în baza salariilor lunare ale funcţiei.

În cazul în care angajatorul nu a efectuat plata conform prevederilor supra menționate acesta poate fi tras la răspundere conform art. 57 din Codul contravențional, după cum urmează:

Încălcarea intenţionată cu mai mult de 2 luni a termenului stabilit pentru plata salariilor, precum şi pentru efectuarea altor plăţi cu caracter permanent, stabilite prin legislaţie, se sancţionează cu amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 60 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

Mai merită să menționăm că, în cazurile în care la conturile curente şi de decontare ale unităţilor există mijloacele respective şi documentele necesare în vederea primirii banilor pentru plata salariilor au fost prezentate în termen, iar băncile nu asigură clientela cu numerar, acestea plătesc, din contul mijloacelor proprii, o penalitate în mărime de 0,2 la sută din suma datorată, pentru fiecare zi de întîrziere.

Persoanele cu funcţie de răspundere din bănci, autorităţi publice şi unităţi, vinovate de neachitarea la timp a salariilor, poartă răspundere materială, disciplinară, administrativă şi penală, în condiţiile legii.

Adițional, conform prevederilor art. 35 din Legea salarizării și art. 145 din CM, angajatorul este obligat sa achite salariatului compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului.

Compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului se efectuează prin indexarea obligatorie şi în mărime deplină a sumei salariului calculat dacă reţinerea acestuia a constituit cel puţin o lună calendaristică de la data stabilită pentru achitarea salariului lunar.

Compensarea se efectuează separat pentru fiecare lună, prin majorarea salariului în conformitate cu coeficientul inflaţiei calculat.

Modul de calculare a sumei de compensare a pierderii unei părţi din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de plată a acestuia se stabileşte prin Hotărârea Guvernului nr.535/2003.

Conform actului normative menționat, este supusă indexării suma salariului calculat pentru luna respectivă, cuvenită angajatului spre achitare după reţinerea impozitelor, cotelor de asigurare de stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi altor plăţi obligatorii, indiferent de faptul dacă această sumă constituie salariul pentru timpul efectiv lucrat sau salariul mediu păstrat în cazurile prevăzute de legislaţie.

Concomitent, nu vor fi supuse indexării:

• indemnizaţiile de concediere şi salariul mediu păstrat pe perioada în care persoana în cauză nu este angajată;
• compensaţia pentru concediul nefolosit;
• suma ajutorului material;
• sporurile şi suplimentele la salariu, care se plătesc în loc de diurnă.