37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi ContabilȘef   »   Ce trebuie să știi despre accidentele la locul de muncă

Ce trebuie să știi despre accidentele la locul de muncă

28.04.2022290 views
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Pe parcursul lunilor ianuarie-martie ale anului 2022, la Inspectoratul de Stat al Muncii au fost comunicate 122 evenimente de accidentare a lucrătorilor în câmpul muncii, în urma cărora au avut de suferit 123 persoane, din care 16 mortal.

Prin prezentul articol ne propunem să aducem claritate asupra prevederilor legale privind accidentele de muncă precum și pașii care trebuie urmați în cazul confruntării cu astfel de situații.

Conform dicționarului explicative al limbii române accidentul este definit drept un eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moarte). Producerea accidentelor are la bază acțiunea unor factori de risc care conduc la pierderea temporară sau permanentă a capacității de activitate.

Randamentul precum și productivitatea la locul de muncă este dependent de cel mai multe ori de siguranța și bunăstarea angajaților la locul de muncă. Astfel, în cadrul responsabilităților sale, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, inclusiv pen­tru prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea informării şi instruirii, precum şi pentru asigurarea organizării şi a mijloacelor necesare. (Legea nr.186/2008)

Dreptul la protecția muncii este confirmat și prin prevederile art. 43 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova - salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

Ce reprezintă accidentele de muncă?

Potrivit legislației naționale prin accident de muncă se subînțelege evenimentul care a produs vătămarea violentă a organismului salariatului (leziune, stres psihologic, electrocutare, arsură, degerare, asfixiere, intoxicaţie acută, leziuni corporale provocate de insecte şi animale, de calamităţi naturale etc.), ca urmare a acţiunii unor factori de risc (însușire, stare, proces, fenomen, comportament) propriu unui element al sistemului de muncă (executant, sarcini de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă), provocând pierderea temporară sau permanentă a capacităţii de muncă ori decesul salariatului, survenit:

a) în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă sau obligaţiilor de serviciu;

b) înainte de începerea sau după încetarea lucrului, cînd salariatul se deplasează de la intrarea în incinta întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (în continuare - unitate) pînă la locul de muncă şi invers, îşi schimbă îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie şi de lucru şi invers, preia sau predă locul de muncă şi mijloacele de producţie;

c) în timpul pauzelor stabilite, cînd salariatul se află pe teritoriul unităţii sau la locul său de muncă, precum şi în timpul frecventării încăperilor sanitaro-igienice sau auxiliare;

d) în timpul deplasării de la domiciliu la lucru şi invers, cu transportul oferit de unitate, în modul stabilit, precum şi în timpul îmbarcării sau debarcării din acest mijloc de transport;

e) în timpul deplasării de la unitatea în care este încadrat salariatul, pînă la locul de muncă, organizat în afara teritoriului unităţii, sau pînă la o altă unitate, şi invers, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă sau a obligaţiilor de serviciu, în timpul util pentru aceasta şi pe traseul stabilit al deplasării, indiferent de modul de deplasare sau mijlocul de transport utilizat;

f) în cadrul participării la acţiuni culturale, sportive sau la alte activităţi organizate de unitate în baza ordinului sau dispoziţiei emise de angajator;

g) în cadrul acţiunii întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea sau înlăturarea unui pericol ori pentru salvarea altui salariat de la un pericol în circumstanţele specificate la literele a),b),с),d) şi f) ale prezentului punct;

h) în timpul instruirii de producţie sau practicii profesionale în bază de contract încheiat între angajator şi instituţia de învăţămînt, între angajator, elevi şi studenţi.

Comunicarea accidentelor

Potrivit Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, angajatorul va comunica imediat despre producerea accidentelor suferite de salariați Inspectoratului de Stat al Muncii, Casei Naționale de Asigurări Sociale și, după caz, organului ierarhic superior, organului sindical de ramură sau interramural, Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (în cazurile de intoxicație acută).

În cazul producerii accidentelor grave și/sau mortale, angajatorul este obligat să asigure accesul inspectorului de muncă la locul producerii accidentului și suplimentar să informeze subdiviziunea teritorială a poliţiei în a cărei rază s-a produs accidentul.

Important! Pentru comunicarea accidentelor de muncă salariații pot apela Inspectoratul de Stat al Muncii la numărul 022 494 129 sau accesa pagina https://sia.im.gov.md/public/accidents/create.

Notă. Cheltuielile legate de investigarea accidentelor, de efectuarea expertizei, pregătirea actelor și expedierea vor fi acoperite de angajator.

Răspunderea juridică

Vinovați de producerea accidentelor de muncă pot fi atât angajatorii care nu au adoptat măsurile necesare pentru protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor săi cât și angajații care nu respectă măsurile/tehnice de securitate.

Dacă de producerea accidentului este responsabil angajatorul, atunci acesta este obligat să achite o indemnizaţie unică, luîndu-se ca bază salariul mediu lunar pe ţară (9 900 lei), pentru fiecare procent de pierdere a capacităţii de muncă, dar nu mai puţin de un salariu anual al accidentatului.

În caz de deces al lucrătorului în urma unui accident de muncă, unitatea care poartă vina repară prejudiciul material şi, în plus, le plăteşte rudelor, din contul mijloacelor proprii, o indemnizaţie unică, luîndu-se ca bază salariul mediu anual al celui decedat, înmulţit la numărul anilor compleţi pe care acesta nu i-a trăit pînă la vîrsta de 62 de ani, dar nu mai puţin de 10 salarii medii anuale.

În schimb dacă ambii subiecți a raportului de muncă se fac vinovați de producerea accidentului se aplică răspunderea mixtă şi mărimea indemnizaţiei unice se reduce în dependenţă de gradul de vinovăţie a accidentatului.

Important! Legislația națională prevede răspundere penală pentru încălcarea regulilor de protecție a muncii. Astfel, încălcarea de către o persoană cu funcţie de răspundere ori de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală a tehnicii securităţii, a igienei industriale sau a altor reguli de protecţie a muncii, dacă această încălcare a provocat accidente cu oameni sau alte urmări grave, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.

Aceeaşi acţiune care a provocat decesul unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.

Notă. Data de 28 aprilie la nivel internațional este o zi dedicată comemorării celor care şi-au pierdut viața în urma accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, fiind și o oportunitate de a promova securitatea și sănătatea în muncă. Din 2010, la inițiativa sindicatelor, şi în Republica Moldova ziua de 28 aprilie este oficial recunoscută ca „Ziua Mondială pentru Securitate și Sănătate la Locul de Muncă”.

Pe parcursul lunilor ianuarie-martie ale anului 2022, la Inspectoratul de Stat al Muncii au fost comunicate 122 evenimente de accidentare a lucrătorilor în câmpul muncii, în urma cărora au avut de suferit 123 persoane, din care 16 mortal.

Prin prezentul articol ne propunem să aducem claritate asupra prevederilor legale privind accidentele de muncă precum și pașii care trebuie urmați în cazul confruntării cu astfel de situații.

Conform dicționarului explicative al limbii române accidentul este definit drept un eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moarte). Producerea accidentelor are la bază acțiunea unor factori de risc care conduc la pierderea temporară sau permanentă a capacității de activitate.

Randamentul precum și productivitatea la locul de muncă este dependent de cel mai multe ori de siguranța și bunăstarea angajaților la locul de muncă. Astfel, în cadrul responsabilităților sale, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, inclusiv pen­tru prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea informării şi instruirii, precum şi pentru asigurarea organizării şi a mijloacelor necesare. (Legea nr.186/2008)

Dreptul la protecția muncii este confirmat și prin prevederile art. 43 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova - salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

Ce reprezintă accidentele de muncă?

Potrivit legislației naționale prin accident de muncă se subînțelege evenimentul care a produs vătămarea violentă a organismului salariatului (leziune, stres psihologic, electrocutare, arsură, degerare, asfixiere, intoxicaţie acută, leziuni corporale provocate de insecte şi animale, de calamităţi naturale etc.), ca urmare a acţiunii unor factori de risc (însușire, stare, proces, fenomen, comportament) propriu unui element al sistemului de muncă (executant, sarcini de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă), provocând pierderea temporară sau permanentă a capacităţii de muncă ori decesul salariatului, survenit:

a) în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă sau obligaţiilor de serviciu;

b) înainte de începerea sau după încetarea lucrului, cînd salariatul se deplasează de la intrarea în incinta întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (în continuare - unitate) pînă la locul de muncă şi invers, îşi schimbă îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie şi de lucru şi invers, preia sau predă locul de muncă şi mijloacele de producţie;

c) în timpul pauzelor stabilite, cînd salariatul se află pe teritoriul unităţii sau la locul său de muncă, precum şi în timpul frecventării încăperilor sanitaro-igienice sau auxiliare;

d) în timpul deplasării de la domiciliu la lucru şi invers, cu transportul oferit de unitate, în modul stabilit, precum şi în timpul îmbarcării sau debarcării din acest mijloc de transport;

e) în timpul deplasării de la unitatea în care este încadrat salariatul, pînă la locul de muncă, organizat în afara teritoriului unităţii, sau pînă la o altă unitate, şi invers, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă sau a obligaţiilor de serviciu, în timpul util pentru aceasta şi pe traseul stabilit al deplasării, indiferent de modul de deplasare sau mijlocul de transport utilizat;

f) în cadrul participării la acţiuni culturale, sportive sau la alte activităţi organizate de unitate în baza ordinului sau dispoziţiei emise de angajator;

g) în cadrul acţiunii întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea sau înlăturarea unui pericol ori pentru salvarea altui salariat de la un pericol în circumstanţele specificate la literele a),b),с),d) şi f) ale prezentului punct;

h) în timpul instruirii de producţie sau practicii profesionale în bază de contract încheiat între angajator şi instituţia de învăţămînt, între angajator, elevi şi studenţi.

Comunicarea accidentelor

Potrivit Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, angajatorul va comunica imediat despre producerea accidentelor suferite de salariați Inspectoratului de Stat al Muncii, Casei Naționale de Asigurări Sociale și, după caz, organului ierarhic superior, organului sindical de ramură sau interramural, Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (în cazurile de intoxicație acută).

În cazul producerii accidentelor grave și/sau mortale, angajatorul este obligat să asigure accesul inspectorului de muncă la locul producerii accidentului și suplimentar să informeze subdiviziunea teritorială a poliţiei în a cărei rază s-a produs accidentul.

Important! Pentru comunicarea accidentelor de muncă salariații pot apela Inspectoratul de Stat al Muncii la numărul 022 494 129 sau accesa pagina https://sia.im.gov.md/public/accidents/create.

Notă. Cheltuielile legate de investigarea accidentelor, de efectuarea expertizei, pregătirea actelor și expedierea vor fi acoperite de angajator.

Răspunderea juridică

Vinovați de producerea accidentelor de muncă pot fi atât angajatorii care nu au adoptat măsurile necesare pentru protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor săi cât și angajații care nu respectă măsurile/tehnice de securitate.

Dacă de producerea accidentului este responsabil angajatorul, atunci acesta este obligat să achite o indemnizaţie unică, luîndu-se ca bază salariul mediu lunar pe ţară (9 900 lei), pentru fiecare procent de pierdere a capacităţii de muncă, dar nu mai puţin de un salariu anual al accidentatului.

În caz de deces al lucrătorului în urma unui accident de muncă, unitatea care poartă vina repară prejudiciul material şi, în plus, le plăteşte rudelor, din contul mijloacelor proprii, o indemnizaţie unică, luîndu-se ca bază salariul mediu anual al celui decedat, înmulţit la numărul anilor compleţi pe care acesta nu i-a trăit pînă la vîrsta de 62 de ani, dar nu mai puţin de 10 salarii medii anuale.

În schimb dacă ambii subiecți a raportului de muncă se fac vinovați de producerea accidentului se aplică răspunderea mixtă şi mărimea indemnizaţiei unice se reduce în dependenţă de gradul de vinovăţie a accidentatului.

Important! Legislația națională prevede răspundere penală pentru încălcarea regulilor de protecție a muncii. Astfel, încălcarea de către o persoană cu funcţie de răspundere ori de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală a tehnicii securităţii, a igienei industriale sau a altor reguli de protecţie a muncii, dacă această încălcare a provocat accidente cu oameni sau alte urmări grave, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.

Aceeaşi acţiune care a provocat decesul unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.

Notă. Data de 28 aprilie la nivel internațional este o zi dedicată comemorării celor care şi-au pierdut viața în urma accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, fiind și o oportunitate de a promova securitatea și sănătatea în muncă. Din 2010, la inițiativa sindicatelor, şi în Republica Moldova ziua de 28 aprilie este oficial recunoscută ca „Ziua Mondială pentru Securitate și Sănătate la Locul de Muncă”.

Comentarii

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...