Serviciul Fiscal de Stat a publicat pe pagina-web Ghidul privind regimul fiscal aferent Gospodăriilor țărănești (de fermier) care are drept scop explicarea modului de constituire și înregistrare a gospodăriilor țărănești (de fermier) și a aplicării legislației fiscale pentru impozitarea veniturilor gospodăriilor țărănești (de fermier).
Potrivit Ghidului menționat, gospodăria ţărănească (de fermier) (în continuare GȚ) este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole.
Gospodăria ţărănească (de fermier) se poate constitui şi dintr-o singură persoană fizică. Numai gospodăriile ţărăneşti (de fermier) pot desfăşura activitate individuală de întreprinzător în agricultură.
Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) desfăşoară activităţi pe terenurile agricole, sectoarele de teren din intravilan ocupate de case, anexe gospodăreşti şi grădini, precum şi pe orice alte suprafeţe sau terenuri, în conformitate cu legislaţia.
Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) pot desfăşura pe sectoarele de teren din intravilan ocupate de case, anexe gospodăreşti şi grădini doar activităţi agricole de horticultură şi turism rural.
Gospodăria ţărănească (de fermier) are statutul juridic de persoană fizică.
Fondator al gospodăriei ţărăneşti (de fermier) poate fi persoana fizică care a atins vârsta de 18 ani, are capacitate de exerciţiu deplină, posedă teren cu drept de proprietate privată. O persoană fizică poate fi fondatorul (membrul) numai al unei gospodării ţărăneşti (de fermier).
Suprafaţa terenurilor şi mărimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale gospodăriei ţărăneşti (de fermier) trebuie să asigure utilizarea preponderentă în cadrul acesteia (mai mult de 50 la sută anual) a muncii personale a membrilor ei.
În cazul în care nu comercializează preponderent propria producţie agricolă sau utilizează în preponderent în cadrul activității mai puțin de 50 la sută anuală a muncii personale a membrilor ei, gospodăria ţărănească (de fermier) este obligată să asigure, în termen de 3 luni, astfel de condiţii sau săşi înceteze activitatea în modul stabilit de legislaţie.
Dacă nu respectă aceste condiții, gospodăria ţărănească este lipsită de înlesnirile şi privilegiile prevăzute de Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi de alte acte legislative.
Membrii gospodăriei ţărăneşti (de fermier) poartă răspundere solidară nelimitată pentru obligaţiile acesteia cu întreg patrimoniul lor, cu excepţia bunurilor care, potrivit Codului de procedură civilă, nu fac obiectul urmăririi.
Drepturile gospodăriei țărănești sunt specificate în art. 7 din Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier). Astfel, potrivit acestui articol, gospodăria ţărănească (de fermier) are dreptul:
a) să dispună de ştampilă, să deschidă conturi bancare, inclusiv valutare;
b) să-şi determine direcţia şi volumul activităţii financiare şi economice;
c) să angajeze şi să elibereze lucrători în bază de contracte individuale de muncă;
d) să construiască, în conformitate cu actele normative, obiectivele necesare activităţii sale;
e) să efectueze lucrări de irigare, desecare şi alte lucrări de ameliorare în conformitate cu actele normative;
f) să ia şi să dea în arendă terenuri şi alte bunuri;
g) să dispună de produsele şi de veniturile sale;
h) să stabilească preţurile de comercializare la producţia proprie;
i) să desfăşoare activitate economică externă în conformitate cu legislaţia;
j) să asigure riscul pierderii (nimicirii) sau deteriorării bunurilor comune ale membrilor
gospodăriei, precum şi alte riscuri de întreprinzător;
k) să fie participant la societatea comercială şi membru al cooperativei de întreprinzători, inclusiv străine (excepţie făcând calitatea de participant deplin la societatea în nume colectiv sau la societatea în comandită);
l) să fie membru al organizaţiilor necomerciale;
m) să desfăşoare alte activităţi care nu contravin legi.
Potrivit art. 8 din Legea nr. 1353/2000, gospodăria ţărănească (de fermier) este obligată:
a) să primească licenţe, în conformitate cu legislaţia, în cazul practicării de activităţi pasibile de licenţiere;
b) să asigure, conform legislaţiei, protecţia muncii membrilor gospodăriei şi persoanelor care lucrează în bază de contract;
c) să achite integral şi la timp salariile angajaţilor, să plătească, în numele membrilor şi al angajaţilor gospodăriei, contribuţiile de asigurări sociale de stat şi să le acorde asistenţă socială;
d) să folosească terenurile la destinaţie;
e) să păstreze fertilitatea solului prin măsuri de protecţie, să aplice tehnologii care ocrotesc natura;
f) să acorde, în modul stabilit de legislaţie, servitute în terenurile pe care le deţine;
g) să nu încalce drepturile proprietarilor şi ale beneficiarilor funciari vecini;
h) să respecte standardele, cerinţele ecologice şi sanitaro-veterinare, alte cerinţe, prevăzute de legislaţie, privind calitatea producţiei comercializabile;
i) să îndeplinească integral şi la timp obligaţiile fiscale;
j) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de lege.
Pot fi membri ai gospodăriei ţărăneşti, în afară de fondator, următoarele persoane apte de muncă: soţul (soţia), părinţii, copiii, inclusiv adoptivi, fraţii, surorile şi nepoţii lui care au atins vârsta de 16 ani, precum şi alte persoane care sunt membri ai familiei respective. Nu sunt considerate membri ai gospodăriei ţărăneşti (de fermier) persoanele care lucrează în gospodărie în bază de contract.
Primirea în gospodăria ţărănească (de fermier) se face cu acordul membrilor ei. Ieşirea din gospodăria ţărănească (de fermier) se face la cerere şi nu necesită acordul celorlalţi membri ai ei.
Excluderea din gospodăria ţărănească (de fermier) se face în baza hotărârii celorlalţi membri ai ei. Calitatea de membru al gospodăriei ţărăneşti (de fermier) apare şi încetează în ziua efectuării înscrierilor respective în Registrul de stat al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).
Membrul gospodăriei ţărăneşti (de fermier) este în drept:
a) să aleagă şi să fie ales în calitate de administrator al gospodăriei;
b) să ia cunoştinţă de datele referitoare la activitatea economică şi financiară a gospodăriei;
c) să ceară cota sa din produsele şi veniturile gospodăriei;
d) să iasă din gospodărie primind cota sa din bunurile comune în numerar sau în natură;
e) să efectueze alte acţiuni neinterzise de lege.
Membrul gospodăriei ţărăneşti (de fermier) este obligat să participe prin muncă personală la activitatea gospodăriei şi să respecte alte prevederi ale legislaţiei.
În cazul în care nu a participat prin muncă personală la activitatea gospodăriei în decursul a 3 ani consecutivi, membrul gospodăriei ţărăneşti (de fermier) urmează să fie exclus.
În termenul indicat nu se include perioada în care membrul nu a participat la activitatea gospodăriei ţărăneşti (de fermier) din cauza faptului că a fost ales în o funcţie electivă, a făcut serviciul militar în termen, a studiat la o instituţie de învăţământ sau a fost bolnav.
În cazul în care şi-a pierdut calitatea de membru al familiei administratorului gospodăriei ţărăneşti (de fermier), membrul ei îşi păstrează drepturile şi obligaţiile dacă întruneşte celelalte condiţii stabilite de Legea nr. 1353/2000.