1. (31.2.23)
    Începând cu 1 ianuarie 2019 au fost stabilite prețuri minime curente de comercializare cu amănuntul a țigaretelor fără filtru. Ce sancțiuni se vor aplica în cazul comercializării acestora la prețuri mai mici decât prețurile minime de referință?

În rezultatul modificărilor operate la art.9 alin. (1) din Legea bugetului de stat pentru anul 2019 nr. 303 din 30 noiembrie 2018 au fost stabilite prețuri minime de comercializare cu amănuntul la țigarete (poziția tarifară 2402 20). 

În condițiile acțiunii prevederilor art.9 alin. (2) din Lege, prețul de vânzare cu amănuntul pentru țigaretele (pachet unitar) cu filtru/fără filtru, poziția tarifară 2402 20, începând cu 1 ianuarie 2019 nu poate fi mai mic decât nivelul prețului minim de referință stabilit.

Totodată, alin. (3) al articolului menționat stabilește că comercializarea ţigaretelor cu filtru/fără filtru la preţuri mai mici decît preţurile minime de referinţă se sancţionează cu amendă în mărime de 50% din valoarea ţigaretelor respective, pornind de la preţul minim de referinţă respectiv, dar nu mai puţin de 1000 de lei.

2. (31.2.22)
    Urmează a fi sancționat contribuabilul pentru neeliberarea sau neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, caz depistat în cadrul controlului fiscal repetat?

În conformitate cu art. 234 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele care au calculat greșit impozitul și/sau taxa, dacă acest fapt nu a fost depistat în cadrul controlului fiscal anterior, la efectuarea repetată a controlului fiscal în condițiile reglementate la art. 214 alin. (8), sunt absolvite de aplicarea amenzilor și penalităților pentru încălcările fiscale depistate aferente perioadelor supuse controlului repetat.

Astfel, pentru absolvirea de răspundere pentru încălcările depistate în cadrul controlului repetat este necesară întrunirea a două condiții:

1) încălcările depistate vizează calculul greșit al impozitului și/sau taxei;
2) controlul fiscal repetat este efectuat în temeiul art. 214 alin. (8) din Codul fiscal.

Prin urmare, prevederile art. 234 alin. (5) din Codul fiscal absolvă doar parțial de răspundere contribuabilul pentru încălcările depistate în cadrul controlului fiscal repetat. Legislația fiscală și alte acte legislative stabilesc și alte aspecte supuse verificării de către Serviciul fiscal de Stat în cadrul controlului fiscal care nu se califică ca calculare a impozitelor și taxelor pentru care legislația în vigoare stabilește sancțiuni.

Conform art. 260 alin. (4) din Codul fiscal, neprezentarea facturii fiscale în termenele prevăzute la art.117 şi 117¹ se sancţionează cu o amendă de la 3000 la 3600 de lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neprezentate în termenele stabilite.

De asemenea, alin. (4¹) al articolului prevede că neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale se sancţionează cu o amendă de la 3000 la 3600 de lei pentru fiecare factură fiscală neînregistrată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite. Prin urmare, dacă au fost depistate încălcări prevăzute la art. 260 alin. (4) și (4¹) din Codul fiscal, contribuabilul va fi sancționat chiar dacă acestea au fost depistate la efectuarea controlului fiscal repetat.

3. (31.2.20)
    Contribuabilul este subiect al impunerii cu TVA. La efectuarea livrării impozabile cu TVA nu a prezentat cumpărătorului factura fiscală. Ce sancțiuni vor fi aplicate în acest caz?

În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.

Prezentarea facturii fiscale cumpărătorului se efectuează la momentul apariției obligației fiscale, stabilit prin art. 108 din Codul fiscal, cu excepția cazurilor prevăzute de Codul fiscal.

Potrivit art. 260 alin. (4) din Codul fiscal, pentru neprezentarea facturii fiscale în termenele prevăzute la art.117 şi 117¹ se sancţionează cu o amendă de la 3000 la 3600 de lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neprezentate în termenele stabilite.

4. (31.2.19)
    În cadrul controlului fiscal se constată că la contribuabilul supus controlului au fost sustrase documentele contabile și nu au fost restabilite până la momentul controlului. Urmează a fi aplicate acestuia careva sancțiuni?

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 1-6, art. 22, în vigoare 1 ianuarie 2019), în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, entitatea este obligată să le restabilească în termen de 3 luni de la data constatării faptului respectiv.

Astfel, în cadrul controlului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat nu este abilitat să acorde contribuabilului termenul sus-menționat pentru reconstituirea contabilității, aceasta fiind obligația contribuabilului de a-și restabili singur în termenul stabilit documentele contabile, cu execepția cazurilor în care termenul de trei luni pentru restabilirea contabilității nu a expirat.

Articolul 257 alin. (5) din Codul fiscal, prevede că neasigurarea păstrării dărilor de seamă fiscale şi/sau a documentelor de evidenţă şi/sau a benzilor de control (benzilor de control pe suport electronic specializat) şi/sau lipsa totală ori parţială a contabilităţii, ceea ce face imposibilă efectuarea controlului fiscal, se sancţionează cu amendă de la 40000 la 60000 de lei, cu calcularea, după caz, a impozitelor şi taxelor respective conform art. 189 alin. (2) din Codul fiscal.

Prin urmare, în cazul în care în cadrul controlului fiscal este stabilit că la contribuabilul supus controlului sunt pierdute, sustrase sau distruse documentele contabile, ceea ce face imposibilă efectuarea controlului fiscal, potrivit prevederilor art. 257 alin. (5) din Codul fiscal, acesta urmează a fi sancționat cu amendă de la 40000 la 60000 de lei, cu calcularea, după caz, a impozitelor şi taxelor respective conform art. 189 alin. (2) din Codul fiscal.

Totodată, conform art. 257 alin. (7) din Codul fiscal, prin derogare de la alin. (2) şi (5) din același articol, prevederile respective nu se aplică entităţilor care ţin contabilitatea şi întocmesc situaţiile financiare în baza IFRS, pe o perioadă de pînă la 2 ani de la data implementării standardelor menţionate.

După restabilirea contabilității, în conformitate cu legislația în vigoare sau după prezentarea documentelor respective Serviciul Fiscal de Stat efectuează recalcularea obligațiilor fiscal calculate prin metode și surse indirecte.

5. (31.2.18)
    În urma controlului fiscal efectuat la agentul economic a fost emisă decizia asupra cazului de încălcare fiscală prin care au fost efectuate corectări în partea ce ține de veniturile achitate persoanei fizice. Urmează a fi aplicate careva sancțiuni acestuia în cazul în care nu va informa beneficiarul plăților despre acest fapt?

Potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art. 88-90, art. 90¹ – dacă venitul achitat (pe tip de venit) depășește scutirea personală stabilită la art. 33 alin. (1) și art. 91 vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plățile, precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut. Această dare de seamă va include și datele despre persoanele și/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art. 90, precum și sumele veniturilor achitate în folosul lor.

În cazul efectuării corectărilor în informația prezentată conform art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele indicate la aceasta sunt obligate să informeze beneficiarul plăților în termen de 15 zile lucrătoare de la data efectuării modificării sau emiterii deciziei asupra cazului de încălcare fiscală, conform prevederilor art. 92 alin. (41) din Codul fiscal.

Articolul 260¹ din Codul fiscal prevede amendă pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă, neconformă, neautentică beneficiarului plăţilor a informaţiei specificate la art. 92 alin. (41) de către persoanele care sînt obligate să reţină impozitul la sursa de plată se sancţionează cu amendă de la 300 la 500 de lei pentru fiecare informaţie, dar nu mai mult de 5000 de lei.

Astfel, în cazul în care agentul economic nu va informa în termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare fiscală beneficiarul plăților despre corectările efectuate în urma controlului fiscal în informația prezentată conform art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, acesta urmează a fi sancționat cu amendă în mărime de la 300 la 500 de lei pentru fiecare informaţie, dar nu mai mult de 5000 de lei.

6. (31.2.17)
     Va fi sancționat angajatorul pentru prezentarea tardivă salariatului a informației privind suma salariului achitat, suma scutirilor acordate și deducerilor prevăzute, precum și suma impozitului reținut, în cazul reținerii?

Persoanele care sunt obligate să rețină la sursă impozitul, până la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plățile, să prezinte beneficiarului acestor plăți (cu excepția celor ce au obținut venituri conform art. 90¹ și art. 91 alin. (1)) informații privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art. 33-35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) și (7), precum și suma impozitului reținut, în cazul reținerii (art. 92 alin. (4) din Codul fiscal). 

Articolul 260¹ din Codul fiscal prevede amendă pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă, neconformă, neautentică beneficiarului plăţilor a informaţiei specificate la art. 92 alin. (4) şi (4¹) de către persoanele care sînt obligate să reţină impozitul la sursa de plată în mărime de la 300 la 500 de lei pentru fiecare informaţie, dar nu mai mult de 5000 de lei.

Prin urmare, în cazul în care angajatorul a informat salariatul după data de 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plățile salariale despre suma salariului achitat acestuia, suma scutirilor acordate și deducerilor prevăzute, precum și suma impozitului reținut din salariu, acesta va fi sancționat cu amendă în mărime de la 300 la 500 de lei pentru fiecare informație, dar nu mai mult de 5 000 de lei pentru toate informațiile neprezentate.

7. (31.2.14)
    Care este mărimea amenzii aplicate contribuabilului pentru ruperea sigiliului legal aplicat pe bunurile contribuabilului de către Serviciul Fiscal de Stat?

În conformitate cu art. 133 alin. (4) pct. 8) din Codul fiscal, în realizarea funcțiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat aplică sigilii pentru asigurarea integrității bunurilor.

Conform art. 129 pct. 22) din Codul fiscal, sigilarea reprezintă aplicarea sigiliului pe ușile unor încăperi, mijloace de transport, pe recipiente, diferite produse, colete, corespondență, pe bunurile debitorului, alte bunuri în scopul conservării, identificării, indisponibilizării ori evitării desfacerii acestora de către persoane neautorizate.

Ruperea sau deteriorarea, în mod intenționat sau din neglijență, a unui sigiliu legal aplicat se sancționează cu amendă în mărime de la 30000 la 60000 de lei.

Astfel, în cazul în care sigiliul legal aplicat a fost înlăturat neautorizat, în lipsa funcționarului fiscal responsabil de monitorizarea procesului de sigilare, contribuabilul urmează a fi sancționat conform prevederilor art. 263¹ din Codul fiscal.

Totodată, menționăm că sigiliul, prevăzut la la art. 263¹ din Codul fiscal nu se referă la sigiliile aplicate MCC în scopul protecției integrității tehnice a acestora pe perioada exploatării lor.

8. (31.2.13)
    Întreprinderea agricolă are luate în arendă terenuri agricole din diferite localități ale țării de la persoane fizice. În cazul dat apare obligația ca aceste terenuri să fie înregistrate ca subdiviziuni și ce sancțiune urmează a fi aplicată pentru admiterea încălcării respective?

În conformitate cu art. 8 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal contribuabilul este obligat să se pună la evidență la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază își are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) și să primească certificatul de atribuire a codului fiscal. Aceste prevederi nu se aplică persoanelor al căror număr de identificare de stat reprezintă codul fiscal, cu excepția contribuabililor pentru care codul fiscal este cel atribuit în conformitate cu art. 5 pct. 28) lit. a), b), c), d) şi e). Contribuabilii care sunt înregistrați de către organele abilitate cu dreptul de înregistrare de stat se iau la evidența subdiviziunii respective a Serviciului Fiscal de Stat conform informației prezentate de către aceste organe.

Art. 5 pct. 29) din Codul fiscal stabilește noțiunea de subdiviziune, care reprezintă o unitate structurală a întreprinderii, instituției, organizației (filială, reprezentanță, sucursală, secție, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reședință de bază, care exercită unele din atribuțiile acesteia.

Totodată, conform prevederilor art. 161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului și/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locațiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informațiile inițiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum și despre sistarea temporară a activității subdiviziunii.

Prin urmare, în cazul în care întreprinderea agricolă a luat în arendă terenuri agricole de la persoane fizice, acesta urmează să înregistreze, în baza contractului, ca subdiviziune aceste terenuri.

Subsecvent, neprezentarea, prezentarea cu întîrziere sau prezentarea Serviciului Fiscal de Stat a unor informaţii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui se sancţionează cu amenda de la 3000 la 5000 de lei. Sînt pasibile de amendă subdiviziunile care corespund noţiunii indicate la art. 5 pct. 29) din Codul fiscal.

9. (31.2.12)
    Ce sancțiuni se vor aplica persoanelor fizice pentru neînregistrarea contractului de locațiune cu privire la darea în locațiune a imobilului?

Conform prevederilor art. 129 pct. 9) din Codul fiscal, dare de seamă fiscală este orice declarație, informație, calcul, notă informativă, alt document, care sunt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reținerea impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere (penalităților) și/sau amenzilor ori privind alte fapte ce țin de nașterea, modificarea sau stingerea obligației fiscale.

Respectiv, contractul de locațiune a proprietății imobiliare care se înregistrează de către contribuabil persoană fizică la Serviciul Fiscal de Stat, luând în considerare că duce la nașterea obligației fiscale privind achitarea impozitului pe venit, se califică ca dare de seamă fiscală.

Articolul 260 alin. (1) din Codul fiscal prevede amendă pentru nerespectarea modului de întocmire şi de prezentare a dării de seamă fiscale, în mărime de la 200 la 400 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 2000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art. 232 lit. b) și anume contribuabilului persoană fizică, care nu practică activitate de întreprinzător, ce a săvîrşit o încălcare fiscală. În cazul în care acesta este lipsit de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrînsă, pentru încălcarea fiscală săvîrşită de el reprezentantul său legal (părinţii, înfietorii, tutorele, curatorul) poartă răspundere în funcţie de obiectul impozabil, de obligaţia fiscală şi de bunurile contribuabilului;.

Totodată, conform art. 231 alin. (4) din Codul fiscal, se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei.

Conform art. 231 alin. (5) din Codul fiscal, se consideră semnificativă încălcarea fiscală care nu cade sub incidența alin. (4).

Astfel, în cazul în care contribuabilul persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător nu a înregistrat contractul de locațiune a proprietății imobiliare la Serviciul Fiscal de Stat și nu a achitat impozitul pe venit, acesta va fi sancționat în conformitate cu prevederile art. 260 alin. (1) din Codul fiscal, cu încasarea impozitului pe venit în mărime de 7% din darea în locațiune a proprietății imobiliare, cu calcularea majorării de întârziere (penalității), conform prevederilor art. 228 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, pentru neachitarea în termenele stabilite a impozitului din darea în locațiune a proprietății imobiliare, conform art. 90¹ alin. (3⁴) din Codul fiscal.

Totodată, în cazul în care persoana fizică nu a înregistrat și nu a achitat impozitul pe venit, însă suma impozitului care urma a fi achitată este până la 100 lei lunar, aceasta urmează a fi sancționată cu avertizare, conform prevederilor art.235 alin. (1¹) din Codul fiscal, fiind calificată ca încălcare fiscală nesemnificativă cu încasarea impozitului pe venit și a majorărilor de întârziere (penalității).

10. (31.2.11)
    Care este mărimea sancțiunii aplicate contribuabilului în situația în care în cadrul controlului fiscal acesta nu prezintă documentele ce atestă proveniența mărfii?

Conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal contribuabilul este obligat, în caz de control al respectării legislației fiscale, să prezinte, la prima cerere, persoanelor cu funcții de răspundere ale organelor cu atribuții de administrare fiscală documentele de evidență, dările de seamă fiscale și alte documente și informații privind desfășurarea activității de întreprinzător, calcularea și achitarea la buget a impozitelor și taxelor și acordarea facilităților, să permită accesul, în cazul ținerii evidenței computerizate, la sistemul electronic de contabilitate.

În cazul neprezentării în cadrul controlului de către agentul economic a documentelor de proveniență a mărfii, funcționarul fiscal va specifica în actul de control lipsa documentelor și va solicita explicații de la persoana abilitată cu funcții de răspundere.

La examinarea cazului de încălcare fiscală, inacțiunea agentului economic privind neprezentarea documentelor de proveniență a mărfii la prima cerere va fi considerată neasigurarea accesului în încăperile de producţie, în depozite, în locurile de păstrare a bunurilor, în spaţiile comerciale şi în spaţiile cu o altă destinaţie, prin neprezentarea de explicaţii, date, informaţii şi documente, necesare Serviciului Fiscal de Stat, asupra problemelor care apar în timpul controlului, prin alte acţiuni sau inacţiune și, ca urmare, agentul economic urmează a fi sancționat, potrivit prevederilor art. 253 alin. (1) din Codul fiscal cu o amendă în mărime de la 4000 la 6000 de lei.

Prezentarea ulterioară momentului efectuării controlului fiscal a documentelor de proveniență a mărfurilor nu exonerează contribuabilul de răspunderea stabilită la art. 253 alin. (1) din Codul fiscal.

În cazul, când agentul economic în cadrul controlului operativ menţionează expres, că nu dispune de documente de provenienţă a mărfii sau la citaţia Serviciului Fiscal de Stat nu le prezintă ulterior controlului fiscal, funcționarul fiscal va întocmi proces-verbal cu privire la contravenţie conform art. 265 al Codului contravenţional, care prevede o amendă de la 100 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, şi o amendă de la 300 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice, şi se va supune unui control fiscal la faţa locului.

11. (31.2.7)
     Care va fi amenda pentru neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale?

În conformitate cu prevederile art. 118¹ alin. (1) și (1¹) din Codul fiscal, factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizorul subiect al impunerii cu TVA în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în forma şi în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu TVA, inclusiv al valorii impozabile ajustate în condițiile art.98, depășește suma de 100000 lei, și urmează să fie înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării.

Totodată, pct.5 din Instrucțiunea privind modul de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, aprobată prin Ordinul IFPS nr. 446 din 21 iunie 2012, prevede înregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării care se determină începând cu ziua lucrătoare următoare celei în care a fost eliberată factura fiscală. Termenul expiră la ora 24.00 a ultimei zile a termenului de înregistrare. 

Pentru nerespectarea modului de înregistrare a facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în conformitate cu prevederile art. 260 alin. (4¹) din Codul fiscal, contribuabilul va fi sancționat cu o amendă în mărime de la 3000 la 3600 de lei pentru fiecare factură fiscală neînregistrată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite.

2. (31.2.6)
    În cazul în care persoana a prezentat tardiv darea de seamă fiscală și nu a achitat impozitul/taxa în buget conform legislației fiscale, urmează a fi aplicate careva sancțiuni acesteia?

În cazul în care persoana a prezentat tardiv darea de seamă fiscală, se constată că au fost încălcate prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal și, respectiv, urmează a fi aplicată sancțiunea prevăzută la art. 260 alin. (1) din Codul fiscal.

Astfel, nerespectarea modului de întocmire şi de prezentare a dării de seamă fiscale se sancţionează cu o amendă de la 200 la 400 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 2000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art. 232 lit. b), şi cu amendă de la 500 la 1000 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 10000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art.232 lit.a) şi c).

Sancțiunea prevăzută la art. 260 alin. (1) din Codul fiscal se va aplica ținând cont de prevederile art. 231 alin. (4) și art. 235 alin. (1¹) din Cod.

Conform art. 301¹ alin. (2) din Codul contravenționsl, neprezentarea în termenul stabilit de legislaţie a dării de seamă fiscale şi a informaţiei aferente raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale se sancţionează cu amendă de la 6 la 12 unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.

Totodată, pentru neplata impozitului şi taxei în termenul stabilit conform legislației fiscale se aplică o majorare de întârziere (penalitate), în conformitate cu art. 228 alin. (2) din Codul fiscal.

13. (31.2.4)
    Care este mărimea amenzii aplicate contribuabilului în cazul în care acesta nu a prezentat darea de seamă fiscală și nu a achitat impozitul/taxa în buget conform legislației fiscale?

Contribuabilul este obligat, conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, iar conform art. 8 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, să achite la buget, la timp şi integral, ținând cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

În cazul în care persoana a avut obligația de a prezenta darea de seamă fiscală și a achita impozitul/taxa în buget conform legislației fiscale, însă se constată că aceasta s-a eschivat de la calculul și de la plata impozitelor și taxelor, va fi aplicată sancțiunea prevăzută la art. 260 alin. (1) și art. 261 alin.(5) din Codul fiscal.

Conform prevederilor art. 260 alin. (1) din Codul fiscal, nerespectarea modului de întocmire şi de prezentare a dării de seamă fiscale se sancţionează cu o amendă de la 200 la 400 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 2000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art. 232 lit. b), şi cu amendă de la 500 la 1000 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 10000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art. 232 lit. a) şi c).

De asemenea, potrivit art. 261 alin. (5) din Codul fiscal, eschivarea de la calculul şi de la plata impozitelor, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, stabilite în cotă procentuală, se sancţionează cu o amendă de la 80% la 100% din suma impozitelor, a taxelor, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii nedeclarate, stabilite în cotă procentuală.

Subsecvent, conform art. 301¹ alin. (2) se va aplica și amendă în mărime de la 6 la 12 unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere pentru neprezentarea în termenul stabilit de legislaţie a dării de seamă fiscale.

Concomitent, potrivit art. 228 alin. (2) din Codul fiscal, pentru neplata impozitului şi taxei în termenul şi în bugetul stabilite conform legislaţiei fiscale se aplică o majorare de întârziere, calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. 

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 231 alin. (4) și art. 235 alin. (1¹) din Codul fiscal, în cazul în care impozitul/taxa nedeclarată constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1 000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte, urmează a fi aplicată sancțiune sub formă de avertizare.

14. (31.2.3)
    În cazul în care contribuabilul nu a informat Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediilor mai multor subdiviziuni, se va considera acesta drept un singur caz depistat în cadrul controlului?

Conform prevederilor art. 161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii subdiviziunii. 

În conformitate cu prevederile art. 255 din Codul fiscal, neprezentarea, prezentarea cu întîrziere sau prezentarea Serviciului Fiscal de Stat a unor informaţii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui se sancţionează cu amenda de la 3000 la 5000 de lei. Sunt pasibile de amendă subdiviziunile care corespund noţiunii indicate la art. 5 pct. 29).

Astfel, în cazul în care în cadrul controlului fiscal s-a constatat că contribuabilul nu a prezentat, a prezentat cu întârziere sau a prezentat neveridic informaţii despre schimbarea sediului mai multor subdiviziuni, sau despre sistarea sau lichidarea activităţii la subdiviziunile declarate, acesta urmează a fi sancționat de către Serviciul Fiscal de Stat cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 de lei pentru un singur caz, ca fiind considerat ca un singur tip de încălcare fiscală, depistat în cadrul controlului.

15. (31.2.2)
    În cazul în care contribuabilul a sistat activitatea subdiviziunii, fapt despre care nu a informat SFS, urmează oare a fi aplicată amenda conform art. 255 din Codul fiscal?

Conform prevederilor art. 161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii subdiviziunii.

Articolul 5 pct. 29) din Codul fiscal stabileşte noţiunea de subdiviziune, care reprezintă unitate structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia.

Totodată, conform prevederilor art. 255 din Codul fiscal, neprezentarea, prezentarea cu întîrziere sau prezentarea Serviciului Fiscal de Stat a unor informaţii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui se sancţionează cu amenda de la 3000 la 5000 de lei. Sunt pasibile de amendă subdiviziunile care corespund noţiunii indicate la art. 5 pct. 29) din Codul fiscal.

Astfel, sancţiunea se aplică pentru neprezentarea, prezentarea cu întârziere sau prezentarea neveridică a informațiilor despre schimbarea sediului al uneia sau a mai multor subdiviziuni, sau despre sistarea sau lichidarea activităţii la subdiviziunile declarate, cu excepția cazului în care informația despre modificarea adresei juridice a contribuabililor este prezentată de către Agenția Servicii Publice on-line.

Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.