1. (29.1.3.5.20)
    Are dreptul agentul economic să deducă cheltuielile aferente reparației porțiunii de drum public, care constituie singura cale de acces la întreprindere?

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Potrivit art. 27 alin. (9) lit. a) din Codul fiscal, în perioada fiscală respectivă se permite deducerea cheltuielilor de reparație a drumurilor, ca cheltuieli curente.

Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.

Astfel, în cazul în care, contribuabilul dispune de certitudini întemeiate vis-a-vis de necesitatea suportării, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, a cheltuielilor pentru reparația drumului public, acestea vor fi calificate ca cheltuieli ordinare și necesare, care ulterior vor fi admise la deduceri în scopuri fiscale la determinarea obligației privind impozitul pe venit.

2. (29.1.3.7.4)
    Care este modul de confirmare a donațiilor pentru scopuri filantropice și de sponsorizare?

În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, pot fi deduse, numai donațiile făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităților publice și instituțiilor publice specificate la art. 51, a organizațiilor necomerciale specificate la art. 52 alin. (1), precum și în favoarea caselor de copii de tip familial, confirmate conform prevederilor Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018. 

Potrivit prevederilor pct. 63 din Regulamentul menționat, drept bază pentru acordarea donațiilor filantropice sau a sponsorizărilor o constituie contractul de donație și cererea în formă scrisă din partea beneficiarilor care doresc să primească astfel de ajutor și care, în cadrul Codului, au acest drept.

Totodată, conform pct. 65 din Regulament, în cazul în care donațiile au formă nebănească, confirmarea donației se face în baza următoarelor documente:

1) contractul de donație filantropică/contract de sponsorizare încheiat între filantrop/sponsor și beneficiarul ajutorului filantropic/sponsorizării în formă simplă scrisă, iar în cazul donării cu titlu filantropic/de sponsorizare a bunurilor imobile, autentificat notarial, cu specificarea fiecăreia dintre valorile donate (mărfuri și materiale), menţionîndu-se scopul donației sau destinația bunurilor donate;

2) contractul încheiat, împuternicirile oferite de destinatar și, în cazul existenței deciziei conducerii organizației care acordă ajutorul filantropic/sponsorizarea, documentul primar cu regim special – factura fiscală. În factura fiscală se indică denumirea mărfurilor, expeditorul încărcăturii, destinatarul, iar în partea de jos se introduce nota “Donație filantropică”/“Sponsorizare”.

De asemenea, potrivit pct. 66 din Regulament, în cazurile în care donațiile filantropice sau sponsorizările au fost făcute sub formă monetară, suplimentar contractului de donație/sponsorizare, drept document confirmativ servește documentul de plată la adresa beneficiarilor.

3. (29.1.3.8.6)
    În baza căror documente se va permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente serviciilor prestate de nerezident?

Cheltuielile agenților economici se permit spre deducere în cazul în care acesta va confirma documentar că cheltuielile respective au fost efectuate în cadrul activității de întreprinzător și corespund prevederilor expuse la art. 24 alin. (1) din Codul fiscal și pct. 26 din anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.

Concomitent, menționăm că, justificarea documentară a tranzacției economice urmează a fi efectuată conform Legii contabilității nr.113 din 27 aprilie 2007. Potrivit acesteia:

- document primar reprezintă confirmare documentară (pe suport de hîrtie sau în formă electronică) care justifică efectuarea operațiunii economice, acordă dreptul de a o efectua sau certifică producerea unui eveniment( art.3 alin.(1));
- faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare și centralizatoare(art.19 alin(1));
- formularele tipizate cu regim special se utilizează în cazurile prestării serviciilor, cu excepția serviciilor financiare prestate de către instituțiile financiare, organizațiile de microfinanţare, asociațiile de economii și împrumut (art. 20 alin. (1) lit. b));
- pentru operațiunile de export-import al activelor și serviciilor, drept documente primare pot fi utilizate documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract (art. 20 alin. (4)).

Astfel, în condițiile prevederilor expuse, deducerea cheltuielilor aferente serviciilor prestate de nerezident se va efectua conform documentului (invoice) eliberat de către entitatea nerezidentă, precum și a extrasului din contul de card emis de către instituția financiară corespunzătoare.

[Răspunsul a fost perfectat în baza explicațiilor oferite de către Ministerul Finanțelor nr.14/3-06/250 din 04.08.2017]

4. (29.1.3.5.15)
    Vor fi permise la deducere cheltuielile suportate de către întreprindere aferente activului transmis în folosință fără plată pentru instituția publică sau orice alt contribuabil, fără a primi careva recompense?

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.

De asemenea, conform prevederilor pct. 24 din Hotarîrea menționată, la determinarea venitului impozabil, din venitul brut se deduc cheltuielile suportate în scopul desfășurării activității de întreprinzător, ce țin de fabricarea (executarea, prestarea) și desfacerea producției (lucrărilor, serviciilor), producerea și desfacerea mărfurilor, mijloacelor fixe și altor bunuri, precum și cheltuielile legate de obținerea altor venituri, bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Codului.

Astfel, cheltuielile suportate de către întreprindere, inclusiv cheltuielile pentru reparație, îmbunătățire și altele asemenea, în privința activului transmis în folosință fără plată, precum și amortizarea acestuia, etc. nu vor fi permise la deducere în scopuri fiscale, deoarece acestea nu se conformă prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.

5. (29.1.4.12)
Poate beneficia contribuabilul de scutirea personală a soțului (soției) dacă după încheierea anului fiscal, în care fiecare a beneficiat de scutirea sa personală, ei au decis ca scutirea soțului (soției) să o transmită contribuabilului?

Conform art. 34 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea prevăzută la art. 33, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.

Totodată, în conformitate cu prevederile pct. 12 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014, suma scutirilor personale anuale prevăzute la art. 33 alin. (1) sau (2) din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între contribuabil și soția (soțul) acestuia.

Prin urmare, în cazul în care contribuabilul și soția (soțul) acestuia au beneficiat pe parcursul perioadei declarate fiecare de scutirea sa personală, iar conform rezultatelor anului fiscal au decis că soția (soțul) se dezice de scutirea personală, contribuabilul are dreptul la scutirea acordată soției (soțului), cu condiția că soția (soțul) prezintă Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit în care se dezice de scutirea sa personală care i-a fost acordată pe parcursul perioadei declarate cu recalcularea obligației privind impozitul pe venit.

6. (29.1.4.10)
    Care sunt obligațiile contribuabilului și a soțului/soției acestuia care obţin venit impozabil doar din salariu, și contribuabilul a beneficiat de scutirea personală a soțului/soției pe parcursul perioadei fiscale?

În conformitate cu prevederile pct. 12 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014, suma scutirilor personale anuale prevăzute la art. 33 alin. (1) sau (2) din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între contribuabil și soția (soțul) acestuia.

Astfel, dacă transmiterea scutirii personale a soției/soțului a avut loc pe parcursul perioadei fiscale declarate, atunci atît contribuabilul, cît și soția/soțul acestuia au obligația de prezentare a declarației cu privire la impozitul pe venit, unde contribuabilul indică cuantumul întreg al scutirii sale personale și a soției/soțului, iar soția/soțul indică valoarea zero a scutirilor.

7. (29.1.5.9)
    Cum urmează a se determina creșterea sau pierderea de capital în cazul înstrăinării printr-o singură operație a două sau mai multor bunuri?

Bunurile care sunt stabilite drept active de capital sunt enumerate la art. 39 alin. (1) din Codul fiscal.

Conform art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active.

Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile art. 42 din Codului fiscal.

În cazul în care, în contractul de vînzare-cumpărare a fost specificat costul fiecărui activ înstrăinat separat (teren, casă), creşterea de capital se va determina pe fiecare activ separat.

Totodată, potrivit prevederilor pct. 39 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, dacă în urma unei tranzacţii contribuabilul obţine în proprietate două sau mai multe active de capital, suma achitată se distribuie fiecărui activ de capital obţinut, proporţional cu valoarea sa de piaţă la data efectuării tranzacţiei.

8. (29.1.3.7.2)
    Se vor deduce cheltuielile legate de efectuarea unor acțiuni filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităților publice, instituțiilor publice sau organizațiilor necomerciale?

În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, pot fi deduse, numai donațiile făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităților publice și instituțiilor publice specificate la art. 51, a organizațiilor necomerciale specificate la art. 52 alin. (1), precum și în favoarea caselor de copii de tip familial, confirmate conform prevederilor Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018. 

Totodată, potrivit prevederilor alin. (1) din articolul menționat, agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donații făcute de el pe parcursul perioadei fiscale în scopuri filantropice sau de sponsorizare, în mărimea stabilită la acest articol.

9. (29.1.5.4)
În arhivă conform Ordinului SFS nr. 459 din 10.09.2018.

    Cum se determină baza valorică a terenului agricol înstrăinat în anul 2009?

Conform lit. a) alin. (1) art. 38 din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil.

Astfel, în conformitate cu prevederile pct. 39 şi 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, activele de capital aflate în posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se consideră procurate la preţurile de piaţă, în vigoare la această dată.

Baza valorică a activelor de capital dobîndite în proprietatea contribuabilului dupa 1 ianuarie 1998 se determină în baza documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu legislatia în vigoare (contractul de vînzare-cumparare, factura de expediţie, factura fiscală, precum şi alte documente care atestă trecerea dreptului de proprietate).

10. (29.1.3.7.1)
    Comasat cu nr. 29.1.3.7.4.

Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.