37.9k
Home  »  Legislaţia  »  Legislaţia fiscală  »  Ordine   »   Baza generalizată a practicii fiscale Ordinul SFS nr. 159 din 03.04.2019

Baza generalizată a practicii fiscale Ordinul SFS nr. 159 din 03.04.2019

05.04.2019
(1 voturi, medie: 5,00 din 5)
Se încarcă...

1. (29.2.4.13)
    Cum urmează a fi determinată baza valorică a activelor de capital înstrăinate, care au fost obținute ca urmare a contractelor de societate civilă?

În conformitate cu art.1926 din Codul civil, prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

Potrivit art.39 din Codul fiscal, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător reprezintă activ de capital.

Baza valorică a activelor de capital constituie valoarea activelor confirmate documentar, conform art.42 din Codul fiscal.

Astfel, baza valorică a activelor de capital înstrăinate, obținute ca rezultat a contractului de societate civilă, o constituie valoarea contribuției confirmate documentar convenite în contractul de societate civilă.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în vigoare 14.01.2019 ]

2. (29.2.5.17)
    Apare la moștenitor obligația de stingere a datorie fiscale la impozitul pe venit a persoanei decedate la primirea moștenirii?

Conform prevederilor art. 2162 alin. (1) din Codul civil, moştenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moştenirea) către una sau mai multe persoane (moştenitori).

Potrivit art. 2162 alin. (4) din Codul civil, prin derogare de la alin.(3), în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale, precum şi drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana defunctului trec la moştenitor.

Totodată, art. 2162 alin.(3) din Codul civil, prevede că moştenitorul dobîndeşte drepturile patrimoniale şi obligaţiile defunctului, cu excepţia celor care, prin natura lor, sînt legate în mod inseparabil de persoana defunctului sau care, potrivit legii, nu se pot transmite de la o persoană la alta.

Articolul 17 din Codul fiscal, stabilește că veniturile generate de proprietatea persoanei decedate se consideră venituri ale moştenitorului după acceptarea succesiunii.

Potrivit art. 20 lit. i) din Codul fiscal, pentru moștenitor – rezident al Republicii Moldova, patrimoniul primit cu titlu de donaţie sau de moştenire reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Totodată, conform prevederilor Regulamentului privind modul de completare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, contribuabilul semnează declaraţia şi indică data prezentării acesteia. Primirea declaraţiei se confirmă de organul fiscal prin ștampila cu antet şi prin semnătura funcționarului care a primit declaraţia.

Astfel, obligația de prezentare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit revine fiecărui contribuabil personal, și nu poate fi transmisă prin moștenire sau imputată moștenitorilor.

Prin urmare, obligațiile fiscale a persoanei decedate, calculate în Declarația persoanei fizice privind impozitul pe venit, nu pot fi determinate, deoarece persoana respectivă nu mai există ca subiect de drept.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în vigoare 14.01.2019 ]

3. (29.2.4.11)
    Cum urmează a fi determinată creșterea de capital la înstrăinarea de către unul din soți, cu acordul celuilalt, a activelor de capital deținute în proprietate comună în devălmășie?

Potrivit art. 570 alin. (2) din Codul civil, pentru actele de dispoziție asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmași.

Prevederile alin.(3) din același articol, admit posibilitatea încheierii actului juridic de dispoziție de unul dintre coproprietarii devălmași, cu condiția respectării prevederilor legislației în vigoare.

Totodată, conform art.44 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător aplică contabilitatea de casă.

Astfel, în cazul în care, la înstrăinarea unui activ de capital, în calitate de parte contractantă figurează doar unul dintre soți, celălalt exprimînd acordul scris pentru încheierea actului, determinarea creșterii de capital se va asigura pe principii generale cu recunoașterea venitului și bazei valorice comune în raport cu soțul care a avut calitatea de parte contractantă.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în vigoare 14.01.2019 ]

4. (29.2.3.41)
    Are dreptul contribuabilul la scutirea pentru soț (soție) în cazul în care soțul (soția) este cetățean al altui stat?

Conform art. 34 din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea specificată în articolul dat, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

Este de remarcat, că art. 33 alin. (1) din Codul menţionat stabileşte că dreptul la scutirea personală îl are fiecare contribuabil persoană fizică rezidentă.

În acest sens, persoana rezidentă este este orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţe:

a) are domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv:

– se află la tratament sau la odihnă, sau la învățătură, sau în deplasare peste hotare;
– este persoană cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova, aflată în exercițiul funcțiunii peste hotare;

b) se află în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal.

Este de remarcat, că potrivit art. 38 alin. (1) din Codul civil, domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are reşedinţa obişnuită. Se consideră că persoana îşi păstrează domiciliul atît timp cît nu şi-a stabilit un altul.

Astfel, contribuabilul va avea dreptul la scutirea suplimentară pentru soţ (soție) cetăţean al altui stat, pentru anul de gestiune, în cazul în care acesta se află mai mult de 183 de zile pe parcursul anului pe teritoriul Republicii Moldova sau își are domiciliul permanent în Republica Moldova, fiind calificat, în scopuri fiscale, drept rezident al Republicii Moldova, cu condiţia că acesta nu o utilizeazăю

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în vigoare 14.01.2019 ]

5. (29.2.3.38)
    Are dreptul contribuabilul la scutirea pentru soț (soție) în condițiile în care soțul (soția) se află la muncă peste hotarele Republicii Moldova sau nu?

Articolul 33 din Codul fiscal reglementează dreptul la scutirea personală pentru fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă).

Totodată, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea și condițiile specificate de art. 34 din Codul fiscal.

De asemenea, potrivit pct. 9 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014, scutirile se acordă numai contribuabililor – persoane fizice rezidente ale Republicii Moldova.

Confirmarea faptului că persoana fizică este rezident al Republicii Moldova se efectuează de către contribuabil în baza unuia din documentele specificate în pct. 30 din Regulamentul menţionat.

Potrivit art. 5 pct. 5) lit. а) din Codul fiscal rezident este orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţe:

a) are domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv:

– se află la tratament sau la odihnă, sau la învăţătură, sau în deplasare peste hotare;
– este persoană cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova, aflată în exerciţiul funcţiunii peste hotare;

b) se află în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal.

Este de remarcat, că potrivit art. 38 alin. (1) din Codul civil, domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are reşedinţa obişnuită. Se consideră că persoana îşi păstrează domiciliul atît timp cît nu şi-a stabilit un altul.

Prin urmare, în cazul în care soţul (soția) contribuabilului se află mai mult de 183 de zile pe parcursul anului pe teritoriul Republicii Moldova sau își are domiciliul în Republica Moldova, în scopuri fiscale, el (ea) se califică a fi drept rezident al Republicii Moldova, iar contribuabilul va avea dreptul să beneficieze de scutirea stabilită în art. 34 din Codul fiscal.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în vigoare 14.01.2019 ]

6. (29.2.7.3)
    Are drept să solicite şi să primească restituirea sumelor aferente impozitului pe venit achitate/reţinute în plus, persoana care administrează succesiunea proprietarului decedat?

Conform prevederilor art. 2162 alin. (4) din Codul civil, ţinîndu-se cont şi de prevederile art. 17 din Codul fiscal, prin derogare de la alin.(3), în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale, precum şi drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana defunctului, pe care cel ce a lăsat moştenirea le avea la momentul decesului, trec la moştenitor.

În cazul în care persoana care la moment este deja decedată a depus anterior declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale pentru care se formează supraplata și a înaintat cererea de restituire a impozitului pe venit, dreptul de încasare a impozitului pe venit achitat/reținut în plus face parte din activul succesorial, dacă acest drept este inclus în patrimoniu, de comun cu eventualele obligații fiscale aferente persoanei decedate.

Prin urmare, dreptul la încasarea de către moștenitor a impozitului pe venit achitat în plus apare doar la emiterea de către organul fiscal a deciziei privind restituirea acesteia, potrivit declarației și a cererii depuse de contribuabilul deja decedat.

Respectiv, moștenitorul acestui drept va prezenta cererea în formă liberă, la care va anexa documentul confirmativ privind obținerea moștenirii cu mențiunea despre includerea în patrimoniul succesoral și a sumelor aferente impozitului pe venit achitat/reținut în plus stabilite în decizia emisă de organul fiscal, ținîndu-se cont de termenul de prescripție prevăzut în art. 266 din Codul fiscal.

Totodată, în cazul în care moștenitorul solicită restituirea impozitului pe venit achitat în plus în același an în care a avut loc decesul, iar persoana decedată nu este în viață cînd este termenul-limită de recepționare a cererilor de restituire, apariția dreptului la încasarea de către moștenitor a impozitului pe venit achitat în plus nu apare, deoarece constatarea eventualei sume plătite în plus s-ar fi putut realiza doar la depunerea declarației de către persoana defunctă.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în vigoare 14.01.2019 ]

7. (29.2.6.5)
    Urmează de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată în cazul, în care persoana juridică efectuează donaţii de bunuri în folosul persoanelor fizice în formă monetară şi nemonetară?

Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 1198 din Codul civil.

Patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie, potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Astfel, ținînd cont de prevederile menționate, în cazul efectuării donațiilor în folosul persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova, nu se va reține impozit la sursa de plată.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în vigoare 14.01.2019 ]

8. (29.2.4.6)
    Care este regimul fiscal în cazul donării de către o persoană fizică a unui activ de capital altei persoane fizice?

Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 1198 din Codul civil.

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie (donatorul) se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital la momentul donației se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de piaţă a activului de capital, separat pe fiecare obiect donat. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, bază valorică va constitui zero.

Conform art. 5 pct. 26) din Codul fiscal, preţ de piaţă, valoare de piaţă este preţul mărfii, format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor identice – în urma tranzacțiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa respectivă a comerțului cu ridicata. Tranzacțiile între coproprietari sau persoanele interdependente pot fi luate în considerare numai cu condiţia că interdependenţa acestor persoane nu a influenţat rezultatul tranzacţiei.

Drept surse de informaţie despre preţurile de piaţă, la momentul încheierii tranzacţiei, servesc:

a) informaţia organelor de stat de statistică şi a organelor care reglementează formarea preţurilor; iar în cazul lipsei acesteia –

b) informaţia despre preţurile de piaţă, publicată în presă sau adusă la cunoştinţa opiniei publice prin intermediul mijloacelor de informare în masă; iar în cazul lipsei acesteia –

c) informaţia oficială şi/sau dată publicităţii despre cotările bursiere (tranzacţiile care au avut loc) la bursa cea mai apropiată de sediul (domiciliul) vînzătorului (cumpărătorului), iar în cazul lipsei tranzacţiilor la bursa menţionată ori comercializării (procurării) la o altă bursă – informaţia despre cotările bursiere ce au avut loc la această altă bursă, precum şi informaţia despre cotările valorilor mobiliare de stat şi ale obligaţiunilor de stat.

Contribuabilul are dreptul să prezinte organelor fiscale informaţia, din alte surse, despre preţurile de piaţă la momentul transmiterii mărfurilor, serviciilor, iar organele fiscale au dreptul să folosească informaţia prezentată dacă există motive de a o considera veridică.

Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.

Potrivit prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă. Respectiv, la donarea activelor de capital, persoana fizică (donatorul), va calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma creșterii de capital, aplicînd cota prevăzută la art.15 lit. a) din Codul fiscal.

Totodată, potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donații între rude de gradul I, precum şi între soţi. În conformitate cu art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice - cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă.

Astfel, pentru persoana fizică (donatar) nu apar careva obligații fiscale privind achitarea şi declararea impozitului pe venit la primirea patrimoniului donatю

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în vigoare 14.01.2019]

Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.

Înregistrare

Restabilire

Se încarcă...