1. (29.1.1.19)

    Cum urmează a fi impozitate cîștigurile din jocurile de noroc?

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obținute de la jocurile de noroc, loterii și de la campaniile promoționale atît în formă monetară, cît și nemonetară. În scopul aplicării noţiunii respective, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenței pozitive dintre suma cîştigată și suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]       

Arhiva  

2. (29.1.3.1.23)

    Cum se deduc cheltuielilor legate de reziduurile, deșeurile și perisabilitatea naturală?

Conform prevederilor art.24 alin. (13) din Codul fiscal, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare 240210000, 240220, 240290000, 2403 şi pentru produsele din alcool etilic de la poziţiile tarifare 2207 şi 2208, precum şi limitele stabilite de Ministerul Economiei şi Infrastructurii pentru produsele petroliere.

În conformitate cu prevederile Legii privind deşeurile nr.209 din 29 iulie 2016, deşeu reprezintă orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia ori obligaţia să îl arunce.

De asemenea, potrivit Ordinului Ministrului Finanţelor nr.60 din 29 mai 2012 cu privire la aprobarea Regulamentului privind inventarierea, perisabilitatea naturală reprezintă pierderi de bunuri în limita normelor stabilite de legislaţie şi de conducătorul entităţii.

La aceasta, prin noţiunea de perisabilitate se înţelege scăderea cantitativă care se produce (şi care se acceptă ca normală) la unele mărfuri, din cauza evaporării, uscării sau din cauza eliminării din circuit a unei părţi din marfă, ca urmare a distrugerii sau degradării prin manipulare ori ca urmare a unor procese naturale de alterare.

De asemenea, rebuturile reprezintă produsele, semifabricatele care nu corespund cerinţelor standardelor tehnologice şi de calitate şi care nu pot fi utilizate conform destinaţiei iniţiale sau necesită consumuri suplimentare pentru corectarea lor.

În acest context, în condițiile în care legislația nu stabilește limitele cheltuielilor legate de reziduuri, cu excepția celor stabilite la art.24 alin. (13) din Codul fiscal, deșeuri și perisabilitatea naturală, limitele acestora urmează a fi aprobate de conducerea entității, pentru a asigura deducerea cheltuielilor respective la determinarea venitului impozabil.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

Arhiva  

3. (29.1.1.15)

    Se va impozita venitul obținut de către persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la realizarea produselor lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul, în adresa persoanei juridice?

Potrivit prevederilor Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM Rev. 2), aprobat prin Hotărîrea Colegiului biroului Național de Statistică nr. 20 din 29 decembrie 2009, pus în aplicare din 1 ianuarie 2014, producerea produselor lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul este parte din diviziunea 10 „Industria alimentară”, grupa 10.5 ”Fabricarea produselor lactate”. Respectiv, acestea nu pot fi calificate ca producție din zootehnie în formă naturală.

Astfel, din plățile îndreptate spre achitare în folosul persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la realizarea produselor lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul entitatea urmează să rețină, în prealabil, ca parte a impozitului pe venit o sumă în mărimea stabilită de art. 90 alin. (2) din Codul fiscal.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

Arhiva  

4. (29.1.1.9)

    Se consideră ca sursă de venit impozabilă cu impozitul pe venit, acordarea de către angajator a împrumutului fără dobândă în folosul angajatului?

În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.

Totodată, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de angajator includ suma dobânzii, determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata dobânzii aplicată la creditele noi acordate persoanelor fizice pe un termen ce depăşeşte 5 ani (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, şi rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului. Prezentele prevederi nu se aplică creditelor acordate de bănci şi organizaţii de creditare nebancare angajaţilor acestora în condiţiile generale în care acestea acordă credite persoanelor terţe.        

De asemenea, menţionăm că, în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

Statistica ratelor pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi poate fi vizualizată pe pagina oficială www.bnm.md.

Astfel, entitatea urmeză de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată din suma facilităţii acordate de către angajator, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, aplicînd cotele impozitului stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

Arhiva  

5. (29.1.3.4.1)

    Urmează a fi deduse în scopuri fiscale, cheltuielile legate de achitarea dobînzilor pentru împrumutul luat de la persoanele fizice, juridice (cu excepția instituțiilor financiare, a organizațiilor de microfinanțare și a companiilor de leasing), utilizat în cadrul activității de întreprinzător?

În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, deducerea dobînzilor aferente creditelor și împrumuturilor se permite în conformitate cu art. 24 din Codul fiscal.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 25 alin. (2) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenţii economici debitori în folosul persoanelor fizice şi juridice (cu excepţia entităţilor din sectorul financiar) se acceptă în limita ratei medii ponderate a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină.Rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină se determină de către Banca Naţională a Moldovei şi se publică pe pagina web oficială a acesteia.

Informația privind rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar se regăsește www.bnm.md> statistici și publicații> date statistice frecvent utilizate> Ratele medii ponderate ale dobînzilor la creditele noi acordate și ale depozitelor noi atrase și volumele aferente.

Astfel, în cazul în care entitatea se conformă prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, aceasta este în drept sa atribuie la deduceri în scopuri fiscale, cheltuielile aferente dobânzilor pentru împrumutul acordat, în limita stabilită la art. 25 alin. (2) din Codul fiscal. 

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

Arhiva  

Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.