1. (35.1.20)
    La transmiterea activelor în leasing, arendă, locațiune, transmitere la prelucrare etc., fără transmiterea dreptului de proprietate, care documente primare trebuie să elibereze agentul economic, pe aceasta operațiune?

În temeiul art.11 alin.(l)-(4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

Concomitent, conform art.12 alin.(l) din Legea contabilității și raportării financiare, documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate şi se utilizează în cazul:

a) înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor mobiliare;
b) prestării serviciilor, cu excepţia serviciilor financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut;
c) transportării activelor în afara entităţii fără transmiterea dreptului de proprietate;
d) achiziţionării activelor şi serviciilor de locaţiune de la furnizori cetăţeni;
e) transmiterii activelor în leasing, arendă, locaţiune sau cu drept de uzufruct.

Astfel, la transmiterea activelor în leasing, arendă, locațiune, transmitere la prelucrare etc., fără transmiterea dreptului de proprietate, agentul economic eliberează acestuia factura fiscală cu indicarea mențiunii „Non livrare" în rândul 7 „Redirijări", conform prevederilor pct.15 subpct. 5) din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală", aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28.08.2017.

La emiterea facturii fiscale pentru operațiunile cu mențiunea „Non livrare" în rândul 7 „Redirijări" indicii valorici și cantitativi se vor completa de către entitate pe măsura necesității.

Totodată, este de menționat că, în conformitate cu prevederile pct. 6 din Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28.08.2017, se permite utilizarea formularelor tipizate de document primar cu regim special “factura”, executate tipografic, valabile până la intrarea în vigoare a prezentului Ordin, până la epuizarea totală a stocurilor aflate la entități și Serviciul Fiscal de Stat.

Astfel, la transmiterea activelor în leasing, arendă, locațiune, transmitere la prelucrare etc., fără transmiterea dreptului de proprietate, agentului economic, în conformitate cu prevederile pct. 6 din Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28.08.2017, se permite eliberarea pe acesta operațiune a formularelor tipizate de document primar cu regim special “factura”, executate tipografic, aflate în stoc.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2019].

2. (35.1.17)
    La imprimarea de sine stătător a formularelor facturii fiscale este obligatorie imprimarea tabelei prevăzute pe versoul formularului (rândurile 18–22)?

În conformitate cu art.11 alin.(7) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, documentele primare întocmite conțin elemente obligatorii prestabilite. Pentru factura fiscală aceste elemente sunt specificate la art.117 alin.(2) din Codul fiscal.

Totodată, pct.10 din Instrucţiunea privind completarea facturii fiscale, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.118 din 28 august 2017 (în vigoare din 28.10.2017), prevede că, dacă, pornind de la specificul livrării nu apare necesitatea completării în factura fiscală a unor indicatori, cu excepţia celor obligatorii, aceştia nu se completează.

Concomitent, prin Ordinul ministrului finanţelor nr.143 din 23 noiembrie 2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434-439, art.2240) pct.10 al Instrucţiunii privind completarea facturii fiscal a fost completat cu prevederea, conform căreia tabelul de pe versoul formularului facturii fiscale ce cuprinde rândurile 18–22 nu se imprimă în cazul lipsei indicatorilor respectivi.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2019].

3. (35.1.16)
    În ce cazuri în coloana 10.1 a facturii fiscale se indică tipul operațiunii?

În conformitate cu art.11 alin.(7) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, documentele primare întocmite conțin elemente obligatorii prestabilite. Pentru factura fiscală aceste elemente sunt specificate la art.117 alin.(2) din Codul fiscal.

Totodată, pct.15 subpct.6) din Instrucţiunea privind completarea facturii fiscale, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.118 din 28 august 2017 (în vigoare din 28.10.2017), în cazurile transportării activelor fără transmiterea dreptului de proprietate; transmiterii activelor în leasing, arendă, locaţiune; refacturării cheltuielilor compensate, în coloana 10.1 „Denumirea mărfurilor/activelor, serviciilor şi codul poziţiei tarifare al mărfii/activului” a facturii fiscale se indică, corespunzător pentru fiecare tip de active, denumirea activului şi, după caz, tipul operaţiunii.

Pornind de la prevederile menţionate, tipul operaţiunii se va indica de către furnizor în factura fiscală în cazul necesităţii constatate de către acesta pentru identificarea operaţiunii respective.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2019].

4. (35.1.11)
    Este obligatorie aplicarea ștampilei pe factura fiscală?

Potrivit prevederilor art. 3 pct. 5 din Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, întreprinderile şi întreprinzătorii nu sunt obligaţi să deţină şi să aplice ştampila proprie pe înscrisuri de orice natură.

În cazul în care legislaţia prevede necesitatea aplicării ştampilei întreprinderii sau întreprinzătorului, cerinţa se consideră îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de întreprindere sau de către întreprinzător.

În conformitate cu prevederile art. XLII alin. (2) din Legea nr. 160 din 7 iulie 2016, persoanele juridice de drept privat care nu intră sub incidenţa Legii nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nu sunt obligate să deţină şi să aplice ştampilă proprie pe înscrisuri de orice natură, cu excepţia cazurilor în care actele legislative prevăd expres cerinţa aplicării ştampilei.

Dreptul persoanelor juridice de drept privat de a deţine şi de a aplica ştampilă proprie pe principii benevole rămâne neafectat.

Prin urmare, aplicarea ștampilei pe factura fiscală derivă din statutul entității.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2019].

5. (28.22.21)
    Se va permite restituirea TVA din buget, dacă achitarea pentru mărfurile (serviciile) procurate a fost efectuată prin cesiune?

În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (5) din Codul fiscal, dacă depășirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se scutește de TVA cu drept de deducere, acesta are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depășită TVA la valorile materiale, serviciile procurate și/sau la stingerea sumelor din contul restituirii impozitelor, în conformitate cu prevederile prezentului articol, ale art.103 alin.(3) şi ale art.125, în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scutește de TVA cu drept de deducere.

Concomitent, în conformitatea cu prevederile art. 101¹ alin. (2) din Codul fiscal, subiecții impozabili stipulaţi la alin.(1) şi (1¹) care au o depăşire a sumei TVA achitate sau ce urmează a fi achitată la procurarea valorilor materiale, serviciilor faţă de suma TVA achitată sau ce urmează a fi achitată de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor au dreptul la restituirea depăşirii date. Suma pasibilă restituirii nu poate fi mai mare decît suma TVA achitată pentru valorile materiale, serviciile ce ţin de investiţiile (cheltuielile) capitale efectuate conform alin.(1) şi (1¹).

Conform, art. 101⁴ din Codul fiscal, partenerii în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat din lista lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse parteneriatului public-privat, aprobată de Guvern conform art.11 lit. a) din Legea nr.179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat, care, începînd cu 1 ianuarie 2018, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale destinate implementării parteneriatelor public-private respective au dreptul la restituirea sumei TVA, achitată prin cont bancar, aferentă acestor investiții (cheltuieli) capitale.

Dreptul la restituirea TVA stabilit de prezentul articol poate fi realizat indiferent de momentul punerii în exploatare a obiectului investițiilor (cheltuielilor) capitale.

Potrivit, articolului 823 „Dispoziții generale la cesiunea de creanță" al Codului Civil stabilește, că o creanţă transmisibilă şi sesizabilă poate fi cesionată de titular (cedent) unui terţ (cesionar) în baza unui contract.

Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanţă, dacă din contractul de cesiune nu rezultă un moment ulterior.

Ținând cont de cele expuse, la aprecierea sumei TVA spre restituire conform art. 101 alin. (5), art. 101¹ alin. (2) și art. 101⁴ alin. (1) din Codul fiscal, se iau în considerație toate sumele TVA achitate, inclusiv și celea ce au fost cesionate.

6. (28.7.8)
    Se consideră acordarea împrumutului de mijloace bănești între agenți economici ca o livrare impozabilă?

Conform prevederilor Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997:

• livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția mijloacelor bănești, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăți în expresie naturală (art.93 pct.3));

• livrare impozabilă reprezintă livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepția celor scutite de TVA fară drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activității de întreprinzător (art.93 pct.6)).

Totodată, în conformitate cu prevederile art.1242 alin. (l) din Codul civil, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.

În contextul celor expuse supra, dat fiind faptul că împrumutul mijloacelor bănești, conform art. 93 pct. 3) și pct. 4) din Codul fiscal, nu reprezintă o livrare impozabilă, se consideră ca acordarea de împrumuturi de mijloace bănești între agenți economici nu reprezintă o livrare impozabilă.

7. (28.3.40)
    Se consideră oare drept livrări de mărfuri contribuțiile participanților la societatea civilă și împărţirea/repartizarea produsului/fructului activităţii comune între asociați?

În conformitate cu art.1926 din Codul civil, prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

Astfel, luând în consideraţie, că transmiterea contribuţiilor la asociaţia civilă nu condiţionează transmiterea dreptului de proprietate asupra lor de către un asociat altuia, aceasta nu se califică ca livrare.

Modalitatea specificată mai sus este aplicabilă pentru relaţiile asociaților societății civile ce iau naştere din contractul de asociaţie civilă (inclusiv la împărţirea veniturilor dintre membrii asociaţiei civile, împărţirea produsului activităţii comune).

(Explicații conform Comunicatului informativ al Ministerului Finanțelor nr. (17-02/2-02/1-796)26 din 10.03.2008, Monitorul Oficial 63-65/163, 28.03.2008).

8. (28.15.46)
    Ce adresă indică furnizorul în factura fiscală în cazul în care livrarea mărfurilor este efectuată de o subdiviziune situată în afara locului de reședința de bază (adresa juridică) a acesteia?

Modalitatea de completare a facturii fiscale este stabilită conform Instrucțiunii privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28 august 2017.

În cazul livrării mărfurilor, potrivit prevederilor pct.11 subpct.2) al Instrucțiunii menționate, în factura fiscală în rîndul 1 ,,Furnizor” se indică denumirea entităţii care efectuează livrarea de mărfuri, specificate în coloana 10.1, adresa juridică (la necesitate, codul IBAN, codul băncii), codul fiscal şi numărul de înregistrare ca plătitor de TVA, dacă acesta deţine statut de plătitor de TVA.

Totodată, în conformitate pct.11 subpct.6) al Instrucțiunii, în factura fiscală în rîndul 5 ,,Punct încărcare” se indică adresa primului loc în care mărfurile sînt încărcate în unitatea de transport (sau locul în care autotractorul este cuplat la o semiremorcă încărcată).

Concomitent, potrivit prevederilor art.183 alin. (1) din Codul civil, persoana juridică are un sediu, indicat în actele de constituire.

Astfel, la livrarea mărfurilor, în rîndul 1 al facturii fiscale se înscrie adresa indicată în actele de constituire a persoanei juridice, iar în rîndul 5 va fi indicată adresa primului loc în care mărfurile sînt încărcate în unitatea de transport (sau locul în care autotractorul este cuplat la o semiremorcă încărcată).

9. (28.15.42)
    Cum se vor documenta livrările de mărfuri (servicii) rezultate din activitatea societății civile?

În conformitate cu art.1932 (1) din Codul civil, dacă în contract nu este prevăzut altfel, asociaţii gestionează împreună actele societăţii civile şi reprezintă împreună societatea în exterior.

Din acest considerent documentarea livrărilor de mărfuri (servicii) este condiționată de modalitatea de efectuare a livrării. În cazul când livrarea de mărfuri (servicii) se efectuează din numele unuia din participanţii la societatea civilă, atunci eliberarea facturii fiscale se efectuează nemijlocit de persoana respectivă.

Totodată, toate drepturile şi obligaţiile privind calcularea şi achitarea TVA, stabilite prin legislaţia fiscală, se răsfrâng asupra persoanei care a efectuat livrarea.

Dacă astfel de persoane sânt mai multe, atunci fiecare din acestea, în cadrul relaţiilor de livrare a mărfurilor, serviciilor ce au loc din numele propriu, este responsabilă atât pentru documentarea livrării, cât şi calcularea şi achitarea TVA.

(Explicații conform Comunicatului informativ al Ministerului Finanțelor nr.(17-02/2-02/1-796)26 din 10.03.2008, Monitorul Oficial 63-65/163, 28.03.2008).

10. (28.15.40)
    Se permite, în cazul pierderii de către cumpărător a exemplarului I a facturii fiscale, elebirată de către furnizor care își exercită dreptul la imprimarea de sine stătător a facturilor fiscal, trecerea în cont a TVA în baza copiei de pe factura fiscală emisă de furnizor fără autentificarea notarială a ei?

În conformitate cu prevederile art.17 alin.(4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, entitatea este obligată să le restabilească în termen de 3 luni de la data constatării faptului respectiv.

Astfel, în cazul pierderii exemplarului I al facturii fiscale, agentul economic este obligat să-l restabilească, fapt posibil şi prin legalizarea copiei exemplarului II al aceleași facturi, în conformitate cu legislația în vigoare.

Dat fiind faptul, că furnizorul își exercită dreptul la imprimarea de sine stătător a facturilor fiscale, asigurând procesul de documentare a livrărilor prin emiterea exemplarelor destinate cumpărătorilor, este posibilă exercitarea dreptului la trecerea in cont a TVA în baza copiei facturii fiscale tipărite de furnizor, autentificate prin aplicarea ștampilei și semnăturii olografe a persoanei responsabile din cadrul entității furnizoare.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2019].

11. (28.1.26)
    Se va lua în calcul suma clauzei penale la determinarea pragului de înregistrare în calitate de contribuabil al TVA?

În conformitate cu art. 947 alin. (1) din Codul civil, clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulînd că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate).

Clauza penală nu reprezintă livrare nici de mărfuri, nici de servicii și respectiv nu se va lua în calcul la determinarea limitei pentru înregistrarea ca contribuabil al TVA. (explicații privind noțiunile utilizate sunt expuse în pct. 28.7.4. din BGPF).

12. (28.7.4)
    Se va constata oare primirea sumei privind clauza penală ca livrare (scutită sau impozabilă)?

Conform art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision.

Potrivit pct. 4) din articolul respectiv al Codului fiscal, livrare (prestare) de servicii reprezintă activitate de prestare a serviciilor materiale și nemateriale, de consum și de producție, inclusiv darea proprietății în arendă, locațiune, uzufruct, leasing operațional, transmiterea cu plată sau gratuit a drepturilor, privind folosirea oricăror mărfuri contra plată sau gratuit; activitate de executare a lucrărilor de construcții și montaj, de reparație, de cercetări științifice, de construcții experimentale și a altor lucrări contra plată sau gratuit; activitate de prestare a serviciilor de către administratorul fiduciar cumpărătorului și de către administratorul fiduciar fondatorului administrării fiduciare în cadrul realizării contractului de administrare fiduciară. Se consideră livrare efectuată de către fondatorul administrării fiduciare administratorului fiduciar serviciile prestate de către administratorul fiduciar cumpărătorului în cadrul realizării contractului de administrare fiduciară.

În conformitate cu art. 947 alin. (1) din Codul civil, clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulînd că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate).

Astfel, clauza penală nu reprezintă livrare nici de mărfuri, nici de servicii.

13. (28.6.2.11)
    Care este modul de calculare și achitare a TVA la serviciile de factoring?

Codul Civil stipulează că prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri şi servicii (aderent), se obligă să cedeze celeilalte părţi, care este o întreprindere de factoring (factor), creanţele apărute sau care vor apărea în viitor din contracte de vînzări de bunuri, prestări de servicii şi efectuare de lucrări către terţi, iar factorul îşi asumă cel puţin 2 condiții stipulate la alin. 1 art.1811 din actul menționat mai sus.

Activitatea de factoring conform secției K clasa 64.99 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM Rev.2), aprobat prin Hotărârea Biroului Naţional de Statistică nr.20 din 29 decembrie 2009, reprezinta activitatea din domeniu financiar.

Astfel, aceste servicii în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.12) din Codul Fiscal sunt scutite de TVA fără drept de deducere.

14. (28.15.33)
    Care este modalitatea de restabilire a documentului primar cu regim special „Factură fiscală”, în cazul pierderii tuturor exemplarelor acesteia (în cazul dacă factura fiscală a fost eliberată cumpărătorului)?

În conformitate cu prevederile art.17 alin.(4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, entitatea este obligată să le restabilească în termen de 3 luni de la data constatării faptului respectiv.

Totodată, conform prevederilor punctului 9 din Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17.03.1998 cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997 (Monitorul Oficial 30-33/288, 09.04.1998), inventarierea formularelor cu regim special se face în conformitate cu prevederile Legea contabilității și raportării financiare.

În cazul pierderii tuturor exemplarelor facturii fiscale şi imposibilităţii restabilirii acestora, agentul economic urmează să elibereze o altă factura fiscală, în care va fi indicată data livrării de facto (data livrării indicată în factura fiscală pierdută), data eliberării de facto (data eliberării facturii fiscale noi) şi se va face o înscriere „În locul facturii fiscale pierdute seria ___nr._____ din ___._____.____".

Ţinînd cont de prevederile art.118 alin.(3) din Codul fiscal, în registrele de evidenţă a procurărilor/ livrărilor se va efectua înscrierea datelor aferente facturii fiscale pierdute cu indicarea sumei cu semnul minus, precum şi se introduc datele aferente facturii fiscale eliberate în locul facturii fiscale pierdute.

Luînd în consideraţie prevederile Legea contabilității și raportării financiare, corectările menţionate, în mod obligatoriu, urmează să fie confirmate prin notă contabilă.

Totodată, în condiţiile pierderii tuturor exemplarelor facturii fiscale emise în perioada fiscală anterioară celei în care a avut loc eliberarea alui formular al facturii fiscale, pentru livrarea efectuată, subiectul impozabil cumpărător poate exercita dreptul la trecerea în cont a TVA începînd cu perioada fiscală în care a fost primită factura fiscală pierdută.

Concomitent, factura fiscală eliberată în locul facturii fiscale pierdute urmează să fie inclusă în anexa la Declaraţia privind TVA, fără reflectarea acestuia în Declaraţia, pentru perioada fiscală în care a fost eliberată factura fiscală nouă:

- de către cumpărător în anexa nr.1 „Lista facturilor fiscale primite” (TVA FACT);

- de către furnizor în anexa nr.2 „Lista facturilor fiscale eliberate” (TVA LIVR).

În cazul în care factura fiscală pierdută a fost înregistrată, conform prevederilor art.1181 din Codul fiscal, în Registrul general electronic al facturilor fiscale, aceasta urmează a fi anulată în Registrul cu indicarea motivului anulării – „alt motiv” (anularea facturii fiscale în legătura cu pierderea tuturor exemplarelor), cu înregistrarea facturii fiscale eliberate în schimb la cea pierdută.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2019].

15. (28.21.35)
    Are oare dreptul la deducerea TVA, agentul economic nou înregistrat în baza reorganizării?

Potrivit art.204 alin. (1) din Codul civil, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire și absorbție), dezmembrare (divizare și separare) sau transformare.

În conformitate cu art.185 alin. (1) din Codul fiscal, obligațiile fiscale ale persoanei reorganizate le stinge succesorul ei.

De asemenea, în conformitate cu alin. (3) al articolului menționat, în cazul reorganizării persoanei, drepturile și obligațiile ei trec la întreprinderea nou-creată.

Astfel, succesorii persoanei reorganizate beneficiază de plenitudinea drepturilor ce rezultă din drepturile transmise în urma reorganizării, inclusiv și dreptul la deducerea TVA și poartă răspundere deplină pentru obligațiile asumate.

16. (28.1.25)
    Urmează a fi înregistrat în calitate de plătitor al T.V.A., agentul economic nou înregistrat în baza reorganizării?

Potrivit art.204 alin. (1) din Codul civil, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare.

În conformitate cu art. 185 alin. (1) din Codul fiscal, obligaţiile fiscale ale persoanei reorganizate le stinge succesorul ei.

De asemenea, în conformitate cu alin. (9) al articolului menţionat, în cazul reorganizării persoanei prin separare, persoana reorganizată şi persoana care s-a constituit în urma separării sînt responsabile de stingerea obligaţiei fiscale a persoanei reorganizate proporţional cotei ce le aparţine.

În partea ce ţine de înregistrarea în calitate de plătitor a TVA a succesorului în cadrul reorganizării, căruia i-au fost transmise drepturi şi obligaţii de către întreprinderea reorganizată deţinătoare a statutului de plătitor a TVA, menţionăm că în cazul practicării de către succesor a activităţii de întreprinzător, acesta, în mod obligatoriu, urmează a fi înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu TVA.

Prin urmare, consecinţele privind TVA ce rezultă din reorganizarea subiectului impunerii cu TVA survin, începînd cu data înregistrării de stat a subiecţilor nou creaţi.

17. (28.25.12)
    La înregistrarea facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, termenul de 10 zile stabilit pentru înregistrare, include şi ziua eliberării facturii fiscale?

Conform art.118¹ alin. (1¹) al Codului fiscal, factura fiscală eliberată urmează să fie înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării.

În conformitate cu prevederile art.385 alin. (1) al Codului civil, termenul de 10 zile pentru înregistrarea facturii fiscale în Registru se va determina, începînd cu ziua lucrătoare următoare celei în care a fost eliberată factura fiscală.

18. (28.9.16)
    Care este ordinea de trecere în cont a TVA în cazul suportării anumitor cheltuieli de administrare fiduciară?

Potrivit art.102 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA, li se permite deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA, pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

În cadrul realizării contractului de administrare fiduciară sînt suportate anumite cheltuieli legate de deservirea şi reparaţia bunului care fac obiectul acestuia.

Realizarea dreptului de a deduce TVA achitată furnizorilor în legătură cu deservirea şi reparaţia bunului este legată de prevederile art.1507 alin. (3) din Codul civil, conform căruia cheltuielile de administrare fiduciară le suportă fondatorul administrării dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Astfel, conform modului general, TVA aferentă procurărilor privind deservirea sau reparaţia bunului transmis în administrare se va deduce de către fondatorul administrării.

În cazul în care, procurările legate de întreţinerea şi reparaţia bunului sînt efectuate de către administratul fiduciar, însă contractul nu prevede că cheltuielile de administrare sunt suportate de către acesta, cheltuielile în cauză urmează a fi refacturate fondatorului administrării, în temeiul art.117¹ (10) din Codul fiscal.

Dacă, contractul de administrare fiduciară prevede că cheltuielile de administrare sînt suportate de către administratorul fiduciar din sursele proprii, acesta în temeiul art.102 din Codul fiscal, are dreptul de a deduce suma TVA.

19. (28.15.19)
    Apare oare obligaţia de emitere a facturii fiscale la procurarea mărfurilor din străinătate сu livrarea lor ulterioară într-un alt stat fără întroducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova?

În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, obligaţie de emitere a facturii fiscale apare pentru livrările impozabile pe teritoriul ţării.

Dat fiind faptul că tranzacţia se realizează în afara teritoriului Republicii Moldova, obligaţia de emitere a facturii fiscale nu apare, în lipsa obiectului de impunere cu TVA.

În partea ce ține documentarea faptelor economice, conform art. 12 alin. (3) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, pentru operațiunile prevăzute la alin. (1) al articolului menționat care au caracter internațional, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2019].

20. (28.16.3)
    Cum se va reflecta în Registrul livrărilor suma TVA calculată de la avansul primit, dacă a avut loc schimbarea obiectului livrării?

În temeiul prevederilor art.11 alin.(1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.

În situaţia în care, se constată schimbarea destinaţiei sumelor anterior primite sub formă de avans, în registrul livrărilor, sumele date se vor storna cu semnul „–” (minus).

Înscrierea respectivă se va efectua în baza documentelor ce confirmă modificarea statutului sumelor achitate în avans.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2019].

21. (28.15.11)
    Poate fi considerată încălcare eliberarea facturii fiscale în cazul serviciilor de transport international de mărfuri?

Potrivit art.11 alin.(1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.

În condițiile art. 12 alin. (3) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, pentru operațiunile prevăzute la alin.(1) al articolului menționat care au caracter internațional, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract.

Conform modificărilor în Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 (în vigoare începînd cu 28.10.2017) a fost stabilit modul de documentare a operațiunilor economice prin utilizarea unui singur document primar cu regim special – factura fiscală, pentru justificarea operațiunilor de livrare a activelor, serviciilor indiferent de faptul dacă acestea sînt impozabile cu TVA, inclusiv transportarea acestora fără trecerea dreptului de proprietate.

În acelaşi timp, prevederile art.11 alin.(4) din Legea contabilității și raportării financiare stabilesc că entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare aprobate de Ministerul Finanţelor şi alte autorităţi publice sau poate elabora şi utiliza formulare de documente primare, aprobate de conducerea acesteia, cu respectarea prevederilor alin.(7) şi (8) al articolului menţionat.

Concomitent, conform art.117 alin.(1) din Codul fiscal, pentru livrările impozitate conform art.104 lit.a) factura fiscală nu se eliberează. Potrivit pct.3 al Instrucțiunii privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr.118 din 28 august 2017, în cazul prestării serviciilor atît impozabile cu TVA, cît şi celor scutite de TVA, se utilizează factura fiscală.

În cazul în care, conform condițiilor contractuale, livrarea (de mărfuri și/sau servicii) la export, cu participarea persoanelor nerezidente, urmează să fie justificată prin invoice sau alt document primar prevăzut de contract, întocmirea unui document suplimentar nu este necesară. În celelalte cazuri, nu se va considera încălcare eliberarea facturii fiscale pentru livrările scutite de TVA cu drept de deducere conform art.104, lit. a) al Codului fiscal, cînd cumpărătorul este rezident.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2019].

22. (28.15.8)
    Care este procedura de restabilire a exemplarului I al facturii fiscale în cazul pierderii acestuia (în situaţia existentă pînă la intrarea în vigoare a Ordinului nr.115 din 06.09.2010)?

În conformitate cu prevederile art.11 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, iar în cazul pierderii documente lor contabile, în temeiul art.17 alin.(4) din Legii contabilității și raportării financiare, entitatea este obligată să le restabilească în termen de 3 luni de la data constatării faptului respectiv.

Astfel, în cazul pierderii exemplarului I al facturii fiscale, agentul economic este obligat să-l restabilească, fapt posibil şi prin legalizarea copiei exemplarului II al aceleaşi facturi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Respectiv, documentul restabilit va justifica venitul obţinut şi se va calcula obligaţia fiscală în partea ce ţine de TVA.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2019].

3. (28.4.8)
    Poate fi considerat actul de îndeplinire a lucrărilor drept un document confirmativ a serviciului exportat?

Potrivit prevederilor art. 102 alin. (15) din Codul fiscal şi pct. 32 alin. 2) lit. a) din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 93 din 01.02.2013, pentru livrările de servicii, subiecții impozabili, împreună cu alte documente, urmează să depună confirmarea de la beneficiarul serviciilor exportate (în caz de necesitate, se prezintă traducerea perfectată de traducător autorizat conform legislației).

Conform art. 12 alin. (3) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, pentru operațiunile prevăzute la alin.(1) al articolului menționat care au caracter internațional, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract.

Astfel, luînd în consideraţie faptul că actul de îndeplinire a lucrărilor ca conţinut este un act consimţit de ambele părţi ce confirmă prestarea serviciilor de către prestator şi recunoașterea lor de către beneficiar, acesta poate reprezinta o formă de confirmare a serviciului prestat la export.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2019].

24. (28.3.29)
    Reprezintă obiect al impunerii cu TVA transmiterea mărfurilor pentru expertiza la organele abilitate?

Conform prevederilor art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăți în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului și de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision.

Respectiv, ținînd cont de faptul, că la transmiterea bunurilor pentru expertizare nu are loc transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora prestatorului serviciilor menționate, riscurile deteriorării fortuite fiind suportate de către subiectul care a furnizat bunurile corespunzătoare (art. 1345 din Codul civil), transmiterea respectivă nu reprezintă livrare și nu constituie obiect al impunerii cu TVA.

Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.