1. (29.1.3.5.21)
    În ce mod urmează a fi dedus costul licenței în condițiile anulării obligației de licențiere aferent activității respective?

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

De asemenea, potrivit art. 28 din Codul fiscal, se permite deducerea amortizării fiecărei unități de imobilizare necorporală amortizabilă (brevete de invenție, drept de autor și drepturi conexe, desene și modele industriale, contracte, drepturi speciale etc.) cu termen de utilizare limitat, calculînd perioada ei de utilizare prin aplicarea metodei liniare.

Conform prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidentă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și IFRS care nu contravin prevederilor prevederilor titlului II din Codul fiscal. 

Concomitent, potrivit pct. 83 din Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale nr. 338 din 21 martie 2003, în unele cazuri întreprinderile și organizațiile pot stabili durata de funcționare utilă a unor active concrete în baza restricțiilor stabilite de legislație asupra duratei de utilizare a acestor active sau a restricțiilor stabilite în contractele încheiate sau de termenul indicat în licență, în special asupra utilizării activelor nemateriale.         Totodată, conform art. 5 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, standardele de contabilitate constituie baza ținerii contabilității și raportării financiare de către entități și sunt parte componentă a cadrului juridic al Republicii Moldova. Pentru entitate, standardele de contabilitate sunt obligatorii și acestea se selectează în conformitate cu art. 5 din legea menționată. 

Prin urmare, conform pct. 4 din Standardul Național de Contabilitate ,,Imobilizări necorporale și corporale”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, imobilizări amortizabile reprezintă imobilizări aflate în exploatare care au o durată de utilizare certă (limitată) și pentru care se calculează amortizarea. 

Potrivit pct. 19 din standardul menționat, amortizarea se calculează lunar pentru fiecare obiect de evidență amortizabil pornind de la valoarea amortizabilă a obiectului și durata de utilizare a acestuia. Valoarea amortizabilă se ajustează cu mărimea pierderii recunoscute sau reluate din depreciere conform SNC “Deprecierea activelor”.

De asemenea, conform pct. 6 din standard, obiectul se recunoaște ca imobilizare numai în cazul respectării simultane a următoarelor condiții:

1) obiectul este identificabil și controlabil de entitate;
2) proprietățile și particularitățile lui corespund definiției imobilizărilor necorporale sau corporale;
3) este probabil că entitatea va obține beneficii economice viitoare din utilizarea obiectului;
4) costul de intrare a obiectului poate fi evaluat în mod credibil.

Potrivit pct. 28 din standard, în conformitate cu politicile contabile, entitatea calculează amortizarea unei imobilizări, începînd cu data transmiterii în utilizare sau cu prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii în utilizare.

Respectiv, calcularea amortizării obiectului încetează: 

1) la data expirării duratei de utilizare și/sau ieșirii obiectului; sau
2) începînd cu prima zi a lunii care urmează după luna expirării duratei de utilizare și/sau ieșirii obiectului. 

Astfel, la data intrării în vigoare (27.10.2017) a Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.185 din 21 septembrie 2017, durata de utilizare a imobilizărilor necorporale (licențelor pentru desfășurarea unor tipuri de activități) a expirat, iar calcularea amortizării acestora încetează.

Derecunoașterea imobilizărilor se efectuează conform prevederilor pct.31-37 ale Standardului Național de Contabilitate ,,Imobilizări necorporale și corporale” și Planului general de conturi contabile, aprobat prin ordinul Ministerul Finanțelor nr.119 din 06.08.2013.

În contextul celor expuse, agentul economic va înceta calcularea amortizării, iar deducerea cheltuielilor de derecunoaștere a imobilizărilor necorporale se va efectua în conformitate cu art. 24 alin. (1) și art. 44 alin. (7) din Codul fiscal.

(Temei: explicațiile Ministerului Finanțelor nr. 09/2-13/23 din 18.01.2018)

2. (29.1.3.7.5)
    Este obligată entitatea care efectuează o sponsorizare în scopuri filantropice în formă nemonetară să elibereze factura fiscală?

Potrivit art. 36 alin. (1) din Codul fiscal, agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donaţii făcute de el pe parcursul perioadei fiscale în scopuri filantropice sau de sponsorizare, în mărimea stabilită la articolul respectiv.

Pot fi deduse, conform articolului menționat, numai donaţiile făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art. 51, a organizaţiilor necomerciale specificate la art. 52 alin. (1) din codul nominalizat precum şi în favoarea caselor de copii de tip familial. Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.

Totodată, toate entitățile ce dețin statut de plătitor de TVA, cât și cele care nu sunt înregistrate în calitate de plătitor de TVA, care potrivit legislației în vigoare au obligația ținerii contabilității, vor utiliza în procesul desfășurării activității economico-financiare formularul cu regim special „Factura fiscală” aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28 august 2017.

Prin urmare, entitatea, care acordă bunuri cu titlu de sponsorizare în scopuri filantropice, urmează să elibereze factura fiscală. 

Completarea facturii fiscale se va efectua în conformitate cu prevederile Instrucțiunii privind completare formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 28 august 2017, cu introducerea mențiunii „Donație filantropică/Sponsorizare”.

3. (29.1.3.8.8)
    În baza căror documente se va permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate cu transportul aerian?

În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) și (5) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.

Documentele primare întocmite atît pe suport de hîrtie, cît și în formă electronică au aceeaşi putere juridică. 

Conform art. 104 lit. a) și art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie pentru toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri.

Totodată, conform art. 12 alin. (3) din Legea menționată, pentru operațiunile prevăzute la alin. (1) care au caracter internațional, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract.         În conformitate cu Hotărîrea Parlamentului privind aderarea Republicii Moldova la unele acte internaţionale în domeniul aviaţiei civile (nr. 766-XIII din 06.03.2006), Republica Moldova a aderat la Convenţia pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian internaţional, semnată la Varşovia la 12 octombrie 1929. Prevederile Convenţiei date se referă la transportul internaţional de persoane efectuat prin aeronavă contra plată, în calitate de document de transport fiind considerat biletul de călătorie.

În același timp, în conformitate cu art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de delegații se permite în limitele stabilite de Guvern. 

Determinarea modului de delegare pe teritoriul Republicii Moldova și peste hotarele ei a salariaților încadrați în statele de personal al întreprinderilor și organizațiilor din Republica Moldova sau a persoanelor care practică activități de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr. 121 din 18 iulie 2010 se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 5 ianuarie 2012. 

Astfel, conform pct. 15 din Regulamentul menționat, potrivit documentelor primare, salariatului delegat i se achită cheltuielile de transport pînă la locul de destinaţie şi retur – spre locul permanent de muncă cu transportul aerian, feroviar, naval, transportul auto public la tarifele clasei econom, cu excepţia taximetrelor, incluzînd plata pentru asigurarea de stat a pasagerului la transport şi pentru serviciul prestat la vînzarea preliminară a biletelor de călătorie.

Prin urmare, reieșind din cele relatate, drept documente, în baza cărora vor fi confirmate cheltuielile suportate cu transportul aerian, reprezintă biletele de călătorie, eliberate de compania ce oferă servicii de transport, indiferent dacă acestea vor fi prezentate fie pe suport de hîrtie, fie în formă electronică.

4. (29.1.3.8.7)
    Care este documentul ce urmează a fi utilizat de către entitate la procurarea imobilului de la persoana fizică ce nu practică activitate de întreprinzător?

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, în cazul achiziţionării activelor de la furnizori – cetăţeni se va utiliza formular tipizat cu regim special.

Potrivit art. 11 alin. (4) din legea menționată, entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare, aprobate de Ministerul Finanţelor. 

Conform pct. 2 din Instrucțiunea privind modul de completare a actului de achiziție a mărfurilor, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 130 din 30 septembrie 2010, actul de achiziţie a mărfurilor este un formular tipizat care se întocmeşte de către entitate în cazul achiziţiei mărfurilor (valorilor, bunurilor, inclusiv produselor agricole) de la persoanele fizice care nu practică activitate de întreprinzător (cetăţeni), indiferent de momentul achitării mijloacelor băneşti. 

Prin urmare, la procurarea imobilului de la persoana fizică ce nu practică activitate de întreprinzător se va întocmi formularul tipizat de documente primare „Act de achiziție a mărfurilor”.

6. (29.1.3.8.5)
    Cum urmează entitatea să-și confirme cheltuielile suportate pentru publicitatea produselor entității efectuată pe paginile de socializare, dacă plasarea acesteia se efectuează de către persoana fizică, angajat al întreprinderii și achitarea are loc prin intermediul cardului bancar al acestuia?

Justificarea documentară a tranzacţiei economice urmează a fi efectuată ținînd cont de prevederile Legii contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017. 

În conformitate cu prevederile art.11 alin. (1) şi (3) din Legea menționată, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, care se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

De asemenea, potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nominalizată, pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) care au caracter internațional, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internaţională sau cele prevăzute de contract.

Astfel, pentru confirmarea cheltuielilor legate de plasarea publicității pe paginile de socializare angajatul entităţii va prezenta decontul de avans privind cheltuielile suportate pentru plasarea publicității în folosul entităţii, anexînd documentele primare care confirmă prestarea serviciilor de către acestea şi achitarea acestora cu cardul bancar personal.

Totodată, în cazul în care publicitatea se efectuează peste hotarele Republicii Moldova, angajatul, suplimentar la documentele enumerate, va prezenta documente aplicate în practica internațională (de ex. invoice-ul) sau cele prevăzute de contract.

(Răspunsul este elaborat în conformitate cu explicaţiile oferite de Ministerul Finanţelor prin circulara nr. 14/3- 13/386 din 10.11.2015)

7. (29.1.3.8.4)
    Care este modul de documentare a operațiunilor economice efectuate de către persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și care nu au relații cu sistemul ei bugetar?

Conform prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de proveniență a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate sunt interzise. 

Totodată, prin art. 11 alin. (1) – (4) aceleiași legi este stabilit că faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective. Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare aprobate de Ministerul Finanţelor și alte autorități publice sau poate elabora și utiliza formulare de documente primare, aprobate de conducerea acesteia, cu respectarea prevederilor alin. (7) și (8) din articolul menționat. 

În conformitate cu art. 3 alin. (2) din Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului (Transnistria) nr.173-XVI din 22.07.2005, Transnistria este parte componentă inalienabilă a Republicii Moldova şi, în limita împuternicirilor stabilite de Constituţie şi alte legi ale Republicii Moldova, soluţionează problemele date în competenţa ei. 

În baza explicaților Ministerului Finanțelor nr.15-09/535 din 15.10.2015, documente primare întocmite de către persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și care nu au relații cu sistemul ei bugetar pentru persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și care au relații cu sistemul ei bugetar, referitor la operațiunile economice efectuate, se recunosc ca documente primare pentru înregistrarea acestora în contabilitate.

8. (29.1.3.8.3)
    Care sunt documentele justificative în baza cărora se permite deducerea cheltuielilor pentru serviciile financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut?

Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.

Totodată, conform art. 12 alin. (1) lit. b) din legea menționată, pentru serviciile financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut, formularele tipizate cu regim special nu se utilizează.

În lipsa formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac necesităţile entităţii, potrivit art. 11 alin. (4) din legea respectivă, entitatea elaborează şi utilizează formulare de documente, aprobate de conducerea ei, cu respectarea prevederilor alin. (7) și (8) al articolului menționat.

Astfel, deducerea cheltuielilor pentru serviciile financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se efectuează în baza documentelor utilizate de către acestea pentru contabilizarea serviciilor menționate, formularele cărora corespund normelor legislative menționate.

9. (29.1.5.11)
     Care sunt documentele ce confirmă baza valorică a unui activ de capital capital?

Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activelor de capital este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 40 din 6 februarie 2018.

Astfel, în dependență de modul în care activul de capital a fost dobîndit baza valorică se va confirma prin documentele corespunzătoare.

În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică a acestora va constitui zero.

10. (29.1.3.8.2)
    În baza căror documente se va permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente primirii serviciilor de locaţiune şi refacturare a cheltuielilor aferente acestor servicii, obţinute de la persoanele fizice (cetăţeni), neînregistrate în calitate de subiecţi ai activităţii de antreprenoriat?

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.

Potrivit art. 11 alin. (1) și (3) din Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective, ţinînd cont de concordanță între venituri și cheltuieli, care conduc la constatarea concomitentă a veniturilor şi cheltuielilor şi constituie rezultatul nemijlocit al unora şi aceloraşi fapte economice.         În cazul operaţiunilor economice ce ţin de primirea serviciilor de locaţiune, precum şi la refacturarea cheltuielilor aferente acestor servicii, obţinute de la persoanele fizice (cetăţeni), neînregistrate în calitate de subiecţi ai activităţii de antreprenoriat, se întocmeşte „Actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune şi a cheltuielilor aferente”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor și Biroului Național de Statistică nr. 88/106 din 6 octombrie 2008. 

Prin urmare, deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente primirii serviciilor de locaţiune, precum şi de refacturare a cheltuielilor legate de aceste servicii, obţinute de la persoanele fizice (cetăţeni), neînregistrate în calitate de subiecţi ai activităţii de antreprenoriat, se va realiza în baza formularului „Actului de achiziție a serviciilor de locațiune și a cheltuielilor aferente” la care se vor anexa în mod obligatoriu documentele corespunzătoare, eliberate conform contractului de prestare a serviciilor publice de gospodărire comunală, etc.

11. (29.1.1.5)
    Cum se constată venitul administratorului fiduciar (fiduciar) în cadrul contractului de administrare fiduciară?

Potrivit prevederilor art. 1503 din Codul civil, prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării. 

În cadrul tranzacțiilor de administrare fiduciară efectuate, fiecare parte, participantă la tranzacție, atît fondatorul administrării (fiduciantul) cît și administratorul fiduciar (fiduciarul), îşi reflectă în contabilitatea financiară veniturile cît și cheltuielile aferente operațiunii respective conform prevederilor Codului fiscal, Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, Standardele Naționale de Contabilitate, inclusiv SNC „Venituri” și SNC „Cheltuieli”, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, precum și altor acte legislative și normative.

Astfel, fiduciarul va reflecta la venituri – veniturile sub formă de recompensă plătită de fiduciant și la cheltuieli – cheltuielile aferente obținerii acestui venit.

12. (29.1.1.4)
    Cum se constată venitul fondatorului administrării fiduciare (fiduciant) în cadrul contractului de administrare fiduciară?

Potrivit prevederilor art. 1503 din Codul civil, prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării. 

În cadrul tranzacțiilor de administrare fiduciară efectuate, fiecare parte, participantă la tranzacție, atît fondatorul administrării (fiduciantul) cît și administratorul fiduciar (fiduciarul), îşi reflectă în contabilitatea financiară veniturile cît și cheltuielile aferente operațiunii respective, conform prevederilor Codului fiscal, Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, Standardele Naționale de Contabilitate, inclusiv SNC „Venituri” și SNC „Cheltuieli”, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, precum și altor acte legislative și normative.

Astfel, fiduciantul va constata veniturile rezultate din darea în locațiune (arendă) a proprietății și cheltuielile aferente obținerii venitului respectiv.

13. (29.1.5.6)
    Poate servi bonul fiscal ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital?

Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.

Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:

a) valoarea activelor de capital procurate;

b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;

c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) valoarea activelor de capital privatizate;

g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;

h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri.

Totodată, conform art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate și se utilizează în cazurile înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor mobiliare. Prin Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998 „Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 406-II din 23 decembrie 1997” s-a aprobat Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special.

Respectiv, potrivit normelor menționate, la înstrăinarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate entitatea va elibera un document primar cu regim special (factura fiscală).

Astfel, bonul de casă nu poate servi drept document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital.

14. (29.1.3.8.1)
    Este oare necesară eliberarea documentului primar cu regim special pentru prestarea serviciilor de asigurare, dacă există polița de asigurare respectivă?

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate și se utilizează în cazul prestării serviciilor, cu excepţia serviciilor financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut.

Conform prevederilor pct. 7 din anexa nr. 1 la Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 294 din 17 martie 1998, la compartimentul „Formulare de documente primare cu regim special ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare” sunt incluse urmatoarele: Poliţa de asigurare RCA, Certificat de asigurare „Carte Verde”, Factura de prestare a serviciilor de asigurare, şi Factura de prestare a serviciilor de intermediere în asigurari.

Totodată, conform prevederilor pct. 3 din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 28 august 2017, factura fiscală este un formular tipizat de document primar cu regim special pe suport de hîrtie sau în formă electronică, care se utilizează în cazurile:

1) Livrării mărfurilor:
a) impozabile cu TVA conform prevederilor Titlului III al Codului fiscal; 
b) neimpozabile cu TVA.

2) Prestării serviciilor şi executării lucrărilor:
a) impozabile cu TVA;
b) neimpozabile cu TVA.

3) Transportării activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de vedere teritorial şi în afara entităţii fără transmiterea dreptului de proprietate. 

4) Transmiterii activelor în leasing, arendă, locaţiune.

5) Refacturarea cheltuielilor compensate, în conformitate cu prevederile art.1171 alin. (10) din Codul fiscal.

Astfel, luând în considerație că polițele de asigurare nu confirmă mărimea cheltuielilor suportate, pentru prestarea serviciilor de asigurare se va utiliza formularul factura fiscală.

15. (29.1.3.1.8)
    Pot fi deduse în scopuri fiscale, cheltuielile pentru telefonia fixă în cazul lipsei descifrării convorbirilor telefonice?

Conform prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.De asemenea, în conformitate cu art. 11 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.

Prin urmare, subiectul este obligat să argumenteze dreptul la deducerea cheltuielilor prin prezentarea documentelor confirmative corespunzătoare. 

Totodată, potrivit pct. 24¹ din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, deducerea cheltuielilor nu poate fi efectuată în baza avizului de însoțire a mărfii.

Astfel, entitatea nu este obligată să prezinte descifrarea apelurilor telefonice, cu condiția existenței documentelor ce vor confirma caracterul ordinar și necesar al cheltuielilor suportate.

16. (29.1.3.1.3)

În arhivă.

Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.