Stimaţi cititori, vă informăm că SFS a plasat actualizări a Bazei generalizate a practicii fiscale prin care au fost date răspunsuri la următoarele întrebări:
- În ce cazuri Serviciul Fiscal de Stat nu validează desemnarea procentuală?
Potrivit pct.20 din Regulamentul cu privire la mecanismul desemnării procentuale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1286 din 30.11.2016, Serviciul Fiscal de Stat nu validează desemnarea procentuală în următoarele cazuri:
1) declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală a fost depusă după termenul stabilit de legislaţia fiscală;
2) beneficiarul desemnării procentuale nu este inclus în Lista actualizată a beneficiarilor, publicată de către Agenţia Servicii Publice;
3) contribuabilul persoană fizică are datorii la impozitul pe venit pentru perioadele anterioare perioadei fiscale în care a fost efectuată desemnarea procentuală;
4) contribuabilul persoană fizică nu a achitat impozitul pe venitul declarat din care s-a efectuat desemnarea procentuală;
5) contribuabilul persoană fizică a indicat mai mulţi beneficiari în declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală;
6) beneficiarul desemnării procentuale este lichidat sau se află în proces de lichidare sau în procedură de insolvabilitate.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Hotărârii Guvernului. nr.94 din 26.02.2025, în vigoare din 04.03.2025]
- Urmează a fi supusă impozitării majorarea capitalului social din contul capitalului de rezervă?
Potrivit prevederilor art. 31 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135/ 2007, societatea este obligată să formeze un capital de rezervă de cel puțin 10% din cuantumul capitalului social. Capitalul de rezervă al societății poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social. Capitalul de rezervă al societăţii se formează prin vărsăminte anuale din profitul net [...]
Totodată, menționăm că în conformitate cu prevederile art. 12 pct. 3) din Codul fiscal, dividend constituie venitul obținut din repartizarea (distribuirea) profitului net între acționari (asociați) ca urmare a deţinerii participaţiunilor (acţiunilor, părţilor sociale) la capitalul social, realizată în condiţiile stabilite de lege, de actul de constituire (statutul), hotărârea adunării generale a acţionarilor (asociaţilor), decizia acţionarului (asociatului) unic şi/sau decizia consiliului societăţii, cu excepția venitului obținut în cazurile lichidării complete a agentului economic.
Prin urmare, la majorarea capitalului statutar din contul capitalului de rezervă are loc repartizarea profitului sub formă de cote-părți fondatorilor entității și apare obligația reținerii impozitului pe venit conform art. 901 alin. (31) din Codul fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.212 din 20.07.2023, în vigoare 01.01.2024]
- Care va fi regimul fiscal în cazul în care fondatorul îndreaptă suma împrumutului, acordat entității, în calitate de aport la capitalul social, ca urmare a convertirii datoriei, pentru acoperirea pierderilor anilor precedenți?
În conformitate cu prevederile art. 18 alin. (10) din Legea contabilității şi raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (în vigoare din 01.01.2019), entitatea acoperă pierderea contabilă reportată din contul profitului net aferent perioadei de gestiune curentă şi celei precedente, al rezervelor, capitalului social, al contribuţiilor suplimentare ale proprietarilor (asociaţilor, acţionarilor, fondatorilor, membrilor) potrivit hotărîrii adunării generale a acestora, iar pentru întreprinderile de stat şi cele municipale – pierderea respectivă este acoperită de organele centrale de specialitate, de autorităţile administraţiei publice locale.
Conform pct. 26 din Standardul Național de Contabilitate „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, acoperirea pierderilor anilor precedenţi în cursul perioadei de gestiune conform deciziei organului de conducere împuternicit al entităţii, se contabilizează în funcţie de sursa acoperirii pierderilor ca diminuare a rezervelor, a capitalului social, a primelor de capital sau a altor elemente de capital propriu, sau ca majorare a capitalului nevărsat şi diminuare a pierderilor neacoperite ale anilor precedenţi.
De asemenea, potrivit pct. 36 și 37 din standardul menționat, nu se admite compensarea datoriilor şi creanţelor, cu excepţia cazurilor cînd se compensează datoriile faţă de un creditor cu creanţele acestuia şi cu condiţia că această compensare a fost convenită de părţi în mod explicit.
Stingerea datoriilor poate fi efectuată prin:
1) achitarea numerarului;
2) transmiterea altor active;
3) prestarea serviciilor;
4) substituirea unei datorii cu alta;
5) trecerea în cont a avansurilor acordate;
6) convertirea datoriei în aport în capital social etc.
La fel, conform pct. 12 – 14 din Standardul Național de Contabilitate „Creanțe și investiții financiare”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, la recunoaşterea iniţială, creanţele se evaluează la valoarea nominală, inclusiv impozitele şi taxele calculate în conformitate cu legislaţia în vigoare (de exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accize, alte impozite şi taxe).
Derecunoaşterea creanţelor poate fi efectuată prin stingerea acestora (de exemplu, încasarea numerarului, trecerea în cont (decontarea) avansurilor primite, compensarea datoriilor).
Stingerea creanţelor se contabilizează ca majorare a numerarului, costurilor, cheltuielilor sau diminuare a datoriilor şi diminuare a creanţelor.
Astfel, entitatea poate compensa datoriile entității față de fondator cu creanțele apărute în urma deciziei fondatorului de a acoperi pierderile anilor precedenți.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, contribuţiile suplimentare ale fondatorilor, asociaţilor, acţionarilor sau membrilor entităţii, efectuate în calitate de aport pentru acoperirea pierderilor suportate în perioadele de gestiune precedente, nu sînt supuse impozitării.
Prin urmare, în cazul în care fondatorul îndreaptă suma împrumutului în calitate de aport la capitalul social al entității, ca urmare a convertirii datoriei, pentru acoperirea pierderilor anilor precedenți, această sumă nu va fi supusă impozitării.
- Care este regimul fiscal pentru persoana juridică care efectuează o donație persoanei fizice sub formă de bunuri (mijloace fixe, mărfuri materiale, etc.)?
Potrivit art. 21 alin. (5) din Codul fiscal, agentul economic care face o donaţie sub formă de bunuri, cu excepţia alimentelor donate conform Legii nr.299/2022 privind prevenirea pierderii şi risipei de alimente, se consideră că a vândut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă dintre valoarea neamortizată în scopuri fiscale şi valoarea de piaţă la momentul donării.
Totodată, potrivit pct. 20 din Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 693/2018 cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit, pentru mijloacele fixe venitul rezultat din efectuarea donaţiilor şi supus impozitării se determină ca diferenţă între valoarea de piaţă la momentul donării şi valoarea neamortizată în scopuri fiscale, conform modului stabilit de Regulamentul privind evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/2019.
Pentru activele materiale circulante, venitul rezultat din efectuarea donaţiilor şi supus impozitării se determină ca diferenţă dintre preţul de piaţă al acestor active şi cheltuielile suportate legate de procurarea sau producerea acestora.
Valoare neamortizată în scopuri fiscale, conform prevederilor pct. 3 din Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704/2019, reprezintă diferenţa dintre valoarea de intrare/valoarea de intrare capitalizată şi suma amortizării calculate în scopuri fiscale pînă în momentul (inclusiv luna) ieşirii mijlocului fix de la entitate.
Totodată, potrivit art. 5 pct. 26) din Codul fiscal, preţ de piaţă, valoare de piaţă reprezintă preţul mărfii, format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor, iar în cazul lipsei mărfurilor – în urma tranzacţiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa respectivă a comerţului cu ridicata. Tranzacţiile între coproprietari sau persoanele interdependente pot fi luate în considerare numai cu condiţia că interdependenţa acestor persoane nu a influenţat rezultatul tranzacţiei.
Respectiv, în cazul în care valoarea de piață a bunului donat va fi mai mare decît valoarea neamortizată în scopuri fiscale (pentru mijloacele fixe) sau valoarea contabilă (pentru alte active), diferenţa dintre valoarea de piaţă la momentul donării şi valoarea neamortizată în scopuri fiscale/valoarea contabilă se va include în venitul impozabil.
Ordinul SFS nr. 74 din 11-02-2026
Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.