Amendamentele la Legea insolvabilității elaborate de Ministerul Economiei și Infrastructurii au fost prezentate la data de 30 octombrie 2020, în cadrul Conferinței internaționale cu genericul „Practica aplicării și noutățile Legii Insolvabilității”. Evenimentul a reunit juriști, avocați, judecători din Moldova și SUA, experți de la Banca Mondială, administratori autorizați și alți practicieni din Moldova și România specializați în materie de insolvabilitate. Evenimentul a fost organizat de Portalul web Juridice Moldova, împreună cu Institutul Național al Justiției și Centrul de Instruire a Avocaților.
În cadrul evenimentului au fost puse în discuție cele mai acute probleme practice legate de aplicarea Legii insolvabilității, inclusiv a modificărilor puse în aplicare la 14 septembrie 2020.
Potrivit lui Vasile Vulpe, șeful Direcției Politici Economice și Mediul de Afaceri din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, la diferite etape de dezvoltare, companiile sunt interesate de instrumente ce le-ar facilita atât accesul la finanțe ieftine, cât și de un cadru legal adecvat și echitabil, care le-ar garanta ieșirea ușoară și cât mai puțin dureroasă din afacere în caz de eșec. La atingerea ambelor acestor scopuri, direct sau indirect, institutul insolvabilității, cu toate derivatele sale, are un rol semnificativ. Deoarece, de flexibilitatea și echilibrul oferit de Legea insolvabilității subiecților raporturilor juridice reglementate de ea, depinde gradul de minimizare a riscurilor creditare, iar de aici, rata dobânzii, de care la rândul său depinde și accesibilitatea finanțelor interne, dar și nivelul de penetrare a pieței de către finanțatorii externi, dar în același timp și posibilitatea reală de restructurare ulterioară a datoriei în caz de dificultate financiară a companiei creditate.
„Subiectul insolvabilității și importanța Legii au devenit deosebit de actuale în perioada pandemiei. În perioada stării de urgență, în legătură cu răspândirea infecției COVID-19 și/sau a măsurilor de prevenire și combatere a infecției de COVID-19, companiile au fost afectate de factori de diferită natură, cum ar fi restricțiile impuse de autorități de a desfășura activitatea, schimbarea circumstanțelor în lanțul economic de distribuție, scăderea cererii la produse, servicii, lipsa de lichidități etc. Dificultățile economice pot impune adeseori aplicarea prevederilor Legii insolvabilității”, a spus Vasile Vulpe.
Reprezentantul MEI a afirmat că de prevederile Legii insolvabilității în mare măsură depinde rapiditatea cu care creditorii își vor recupera creanțele, dar și volumul creanțelor recuperate. În același timp, Legea trebuie să fie suficient de flexibilă încât să le ofere debitorilor dreptul la „a doua șansă” în sensul negocierii cu creditorii a unui plan de restructurare, revitalizare a activității și repunerii activelor în circuitul economic. Acest deziderat a fost urmărit și de Legea privind modificarea Legii insolvabilității, care la data de 16.07/2020 a fost votată în lectură finală de către Parlament.
Cele mai importante realizări scontate ale Legii modificate se referă la următoarele:
- remedierea principalelor neajunsuri menționate în raportul Doing Business 2018;
- micșorarea termenelor de procedură și îmbunătățirea accesului la procedura colectivă;
- protecția debitorilor de bună-credință împotriva abuzurilor creditorilor;
- micșorarea costurilor procedurii;
- oferirea posibilității recuperării de către creditori a unei părți mai mari din creanță.
Astfel, amendamentele elaborate de MEI la Legea insolvabilității prevăd următoarele novațiuni:
- asigurarea accesului creditorilor individuali, și nu doar a adunării creditorilor, la informație privind mersul procesului;
- catalizarea accesului la finanțările post-intentare, pentru a asigura viabilitatea întreprinderii în perioada de observație și de restructurare;
- încurajarea procedurilor de prevenire a intrării în insolvență, în cadrul procedurii de restructurare accelerată prin suspendarea executărilor silite în perioada negocierilor extra-judiciare păstrând astfel viabilitatea debitorului și a locurilor de muncă;
- stabilirea în mod echitabil că creditorii garantați au prioritate doar în limita garanțiilor, conform valorii stabilite prin evaluare independentă;
- exceptarea de la moratoriu pentru bunurile grevate cu garanții care nu sunt necesare procedurii de restructurare sau vânzării afacerii debitorului;
- posibilitatea calculării dobânzilor la creanțele garantate, până la valoarea gajului;
- încurajarea procedurilor de prevenire a insolvenței, în cadrul procedurii de restructurare accelerată și păstrarea viabilității debitorului și a locurilor de muncă;
- anularea tranzacțiilor frauduloase ale debitorului, inclusiv cu persoanele afiliate.
Unul din principalele efecte scontate ale acestor modificări va fi asigurarea creșterii Republicii Moldova în clasamentul Doing Business, la capitolul „Rezolvarea insolvabilității”, care este efectuat de Banca Mondială.
De asemenea, noile amendamente vor permite să micșorăm termenii și costurile pentru desfășurarea procedurii de insolvabilitate și să oferim șansa creditorilor de a încasa într-o perioadă mai mică de timp, o parte mai mare din creanțe, păstrând în același timp un nivel echilibrat de protecție a debitorului.