Unui moldovean îi revin din fondurile de asigurare medicală 132 de dolari pe an, de 24 de ori mai puţin decât media pe UE

Pentru anul 2013 fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală au avut un buget de 4 miliarde 119 milioane lei, în timp ce cheltuielile au fost de 4 miliarde 319 milioane lei deficitul fiind de 200 milioane lei. Totuşi în urma executării veniturilor şi cheltuielilor deficitul  real a constituit 65,1 milioane lei  şi a fost acoperit din soldurile disponibile ale Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

Statistica a fost remarcată de către Curtea de Conturi, care a efectuat recent auditul Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru 2013.

Deşi, comparativ cu anul 2000 cheltuielile în domeniul sănătăţii  au crescut de circa zece ori ori, acestea rămân destul infime în comparaţie cu cele din ţările vecine. Astfel pentru un cetăţean din Republica Moldova se cheltuiesc în medie 132 de dolari pe an, în timp ce în Ucraina aceste cheltuieli sunt la nivelul de circa 500 de dolari în timp ce România alocă 800 dolari pentru sănătatea unui cetăţean. Media în Uniunea Europeană este de circa patru ori mai mare în raport cu România şi de 24 de ori în raport cu Republica Moldova.

Mărimea acestor  cheltuieli este limitată în țara noastră de mărimea fondului şi de veniturile cetăţenilor care rămân destul de reduse comparativ cu cele din alte state din regiune.

Funcţionarii din cadrul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină explică cheltuielile net inferioare din Moldova în comparaţiei cu alte ţări alocate fiecărui cetăţean în domeniul sănătăţii, prin managementul fondului de asigurări medicale care a fost ameliorat în ultimii ani. În acest mod se evită risipa de fonduri de asigurări în medicină.

Totuşi, Curtea de Conturi recomandă Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină să lucreze mai mult la transparentizarea modului în care sunt cheltuiţi banii, iar raportul asupra acestor cheltuieli să nu fie cuprins doar în câteva pagini. "Astfel vor fi evitate multe situaţii în care cheltuielile trebuie justificate suplimentar", afirmă Tudor Şoitu vicepreședintele Curții de Conturi.

De asemenea, Curtea  de Conturi recomandă monitorizarea  derulării proiectelor investiţionale şi asumarea obligaţiunilor contractuale  de către executor pentru a evita riscul de nerealizare a proiectelor.

Preşedintele Curţii de Conturi Serafim Urechean a afirmat că problemele  în ce priveşte gestionare fondului de asigurări obligatorii s-au redus semnificativ în ultimii ani şi speră ca în anii următori situaţia se va ameliora şi mai mult.