37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi ContabilȘef   »   Strategia de dezvoltare a comerţului interior în Republica Moldova pentru anii 2014-2020 PUBLICATĂ!

Strategia de dezvoltare a comerţului interior în Republica Moldova pentru anii 2014-2020 PUBLICATĂ!

06.12.2013757 views Contabilsef.md
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Strategia de dezvoltare a comerţului interior în Republica Moldova pentru anii 2014-2020 PUBLICATĂ!

      Stimați cititori, vă informăm că în MO nr.  284-289  din 06.12.2013 a fost publicată Strategia de dezvoltare a comerţului interior în Republica Moldova pentru anii 2014-2020 şi a Planului de acţiuni pentru anii 2014-2016 privind implementarea acesteia (în continuare strategie)

     Prezentăm unele aspecte abordate în Strategie:

     Iniţial, sistemul patentei de întreprinzător a fost creat ca o excepţie de la  antreprenoriatul tradiţional, în timp acesta a devenit o practică antreprenorială tenebră.

     Potrivit informaţiei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, în anul 2012 activau 16140 deţinători de patentă, dintre care circa 59% în domeniul comerţului. De asemenea se menționează că practicarea comerţului în baza patentei de întreprinzător este o ocupaţie profitabilă. Cu toate acestea, încasările în bugetul de stat de la deţinătorii de patentă continuă să fie nesemnificative din cauza lipsei evidenţei fiscale a activităţii acestora.

     Piaţa internă de consum este alimentată preponderent din importuri, care constituie aproximativ 2/3 din potenţialul de marfă existent pe piaţă. O bună parte din produse se comercializează ilegal. Comerţul ilicit reprezintă un fenomen negativ în dezvoltarea pieţei interne de consum şi presupune practicarea activităţii în comerţ (import, distribuire, vînzare, cumpărare de bunuri) în afara legii.

     Principalele stimulente ale contrabandei sînt diferenţele de preţuri şi ale sistemelor de impozitare din diferite ţări.

      Astfel, o bună parte din mărfuri sînt introduse în ţară prin contrabandă cu eschivarea de la controlul vamal – ascunderea produselor în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, folosirea frauduloasă a documentelor de însoţire a produselor, nedeclararea  sau declararea neautentică a încărcăturilor în documentele vamale etc.

      Într-un studiu efectuat la comanda Transparency International Moldova în scopul evaluării dimensiunii contrabandei cu petrol în Republica Moldova şi a impactului economic al acestui fenomen s-a constatat că ponderea produselor petroliere introduse în ţară prin contrabandă din totalul vînzărilor acestor produse pe piaţa internă de consum variază între 30-50 %. 

      Datele Uniunii Producătorilor de Zahăr demonstrează că în anul 2012 contrabanda cu zahăr a lăsat o gaură de 200 milioane de lei în bugetul statului. Estimările arată că de la începutul anului 2013 aproape jumătate din zahărul intrat pe piaţa internă este adus prin contrabandă din Ucraina . Printre mărfurile incluse în lista neagră a contrabandei se mai numără tehnica de calcul, încălţămintea şi confecţiile de diverse branduri internaţionale, carnea şi produsele din carne, peştele, ţigările, etc.

     Un raport al Comisiei Europene privind intervenţiile vamale plasează Republica Moldova pe locul patru printre ţările de provenienţă a mărfurilor contrafăcute ce sosesc în Europa, cu o pondere de circa 2% din volumul total al mărfurilor sechestrate la frontieră. Dintre categoriile de produse cel mai frecvent oprite în vamă fac parte ţigările (19%), alte produse din tutun (16%), etichetele (13%), băuturile alcoolice şi medicamentele (10%).

      Conform unei investigaţii efectuate de către Agenţia Protecţia Consumatorilor privind calitatea produselor lactate, fabricate de către 10 producători locali, patru dintre aceştia 10 comercializau alimente cu o compoziţie denaturată şi neconformă standardelor, la fabricarea lor fiind folosite materii prime interzise de lege.

    Implementarea Strategiei se va efectua în două etape.

Etapa I de implementare cuprinde perioada 2014-2016 şi prevede acţiuni de perfecţionare a cadrului normativ şi instituţional, estimare a resurselor de marfă şi a reţelei comerciale, de creare a ghişeelor unice teritoriale pentru înregistrarea/autorizarea activităţilor din comerţ.

Pentru etapa a II-a de implementare, ce include perioada 2017-2020, se preconizează evaluarea competenţelor lucrătorilor din comerţ conform standardelor ocupaţionale, îmbunătăţirea infrastructurii comerciale şi modernizarea formelor de distribuţie a produselor/ serviciilor.

Strategia de dezvoltare a comerţului interior în Republica Moldova pentru anii 2014-2020 PUBLICATĂ!

      Stimați cititori, vă informăm că în MO nr.  284-289  din 06.12.2013 a fost publicată Strategia de dezvoltare a comerţului interior în Republica Moldova pentru anii 2014-2020 şi a Planului de acţiuni pentru anii 2014-2016 privind implementarea acesteia (în continuare strategie)

     Prezentăm unele aspecte abordate în Strategie:

     Iniţial, sistemul patentei de întreprinzător a fost creat ca o excepţie de la  antreprenoriatul tradiţional, în timp acesta a devenit o practică antreprenorială tenebră.

     Potrivit informaţiei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, în anul 2012 activau 16140 deţinători de patentă, dintre care circa 59% în domeniul comerţului. De asemenea se menționează că practicarea comerţului în baza patentei de întreprinzător este o ocupaţie profitabilă. Cu toate acestea, încasările în bugetul de stat de la deţinătorii de patentă continuă să fie nesemnificative din cauza lipsei evidenţei fiscale a activităţii acestora.

     Piaţa internă de consum este alimentată preponderent din importuri, care constituie aproximativ 2/3 din potenţialul de marfă existent pe piaţă. O bună parte din produse se comercializează ilegal. Comerţul ilicit reprezintă un fenomen negativ în dezvoltarea pieţei interne de consum şi presupune practicarea activităţii în comerţ (import, distribuire, vînzare, cumpărare de bunuri) în afara legii.

     Principalele stimulente ale contrabandei sînt diferenţele de preţuri şi ale sistemelor de impozitare din diferite ţări.

      Astfel, o bună parte din mărfuri sînt introduse în ţară prin contrabandă cu eschivarea de la controlul vamal – ascunderea produselor în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, folosirea frauduloasă a documentelor de însoţire a produselor, nedeclararea  sau declararea neautentică a încărcăturilor în documentele vamale etc.

      Într-un studiu efectuat la comanda Transparency International Moldova în scopul evaluării dimensiunii contrabandei cu petrol în Republica Moldova şi a impactului economic al acestui fenomen s-a constatat că ponderea produselor petroliere introduse în ţară prin contrabandă din totalul vînzărilor acestor produse pe piaţa internă de consum variază între 30-50 %. 

      Datele Uniunii Producătorilor de Zahăr demonstrează că în anul 2012 contrabanda cu zahăr a lăsat o gaură de 200 milioane de lei în bugetul statului. Estimările arată că de la începutul anului 2013 aproape jumătate din zahărul intrat pe piaţa internă este adus prin contrabandă din Ucraina . Printre mărfurile incluse în lista neagră a contrabandei se mai numără tehnica de calcul, încălţămintea şi confecţiile de diverse branduri internaţionale, carnea şi produsele din carne, peştele, ţigările, etc.

     Un raport al Comisiei Europene privind intervenţiile vamale plasează Republica Moldova pe locul patru printre ţările de provenienţă a mărfurilor contrafăcute ce sosesc în Europa, cu o pondere de circa 2% din volumul total al mărfurilor sechestrate la frontieră. Dintre categoriile de produse cel mai frecvent oprite în vamă fac parte ţigările (19%), alte produse din tutun (16%), etichetele (13%), băuturile alcoolice şi medicamentele (10%).

      Conform unei investigaţii efectuate de către Agenţia Protecţia Consumatorilor privind calitatea produselor lactate, fabricate de către 10 producători locali, patru dintre aceştia 10 comercializau alimente cu o compoziţie denaturată şi neconformă standardelor, la fabricarea lor fiind folosite materii prime interzise de lege.

    Implementarea Strategiei se va efectua în două etape.

Etapa I de implementare cuprinde perioada 2014-2016 şi prevede acţiuni de perfecţionare a cadrului normativ şi instituţional, estimare a resurselor de marfă şi a reţelei comerciale, de creare a ghişeelor unice teritoriale pentru înregistrarea/autorizarea activităţilor din comerţ.

Pentru etapa a II-a de implementare, ce include perioada 2017-2020, se preconizează evaluarea competenţelor lucrătorilor din comerţ conform standardelor ocupaţionale, îmbunătăţirea infrastructurii comerciale şi modernizarea formelor de distribuţie a produselor/ serviciilor.

Comentarii

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...