O altă faţă a evaziunii fiscale: Presiunea taxelor blochează scoaterea la lumină a salariilor

Mărimea impozitelor şi taxelor achitate de către agenţii economici pentru angajaţi reprezintă un impediment în calea majorării salariilor şi încurajează achitarea acestora în plic, consideră preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului, Leonid Cerescu. Pe de altă parte, expertul Gheorghe Costandachi consideră că atât patronatele cât şi sindicatele trebuie să-şi conjuge eforturile, în primul rând, pentru abolirea muncii la negru.

Virginia NICA

Încheierea unui contract individual de muncă dintre un agent economic şi un angajat aduce un plus de avantaje activităţii unei firme. Astfel, salariatul beneficiază de întregul pachet social, care îi oferă posibilitatea să contribuie personal la formarea pensiei, să aibă acces la servicii medicale gratuite şi să activeze într-un mediu corect şi legal. Şi angajatorul are de câştigat din legalizarea relaţiei cu salariatul, deoarece oferă credibilitate, transparenţă şi stimulează activitatea eficientă a firmei. Pe de altă parte, angajarea de personal obligă agentul economic să respecte legislaţia fiscală prin achitarea impozitelor şi contribuţiilor sociale.

Taxele ajung la 60 la sută din veniturile unui salariat

Conform reglementărilor fiscale ale veniturilor salariale, angajatorul este obligat să reţină din salariul muncitorului şi să vireze către Inspectoratul Fiscal de Stat şapte la sută din veniturile anuale ce nu depăşesc suma de 25 200 de lei. În cazul în care această sumă este mai mare, patronul achită 18 la sută din veniturile suplimentare obţinute. Pe lângă obligaţiile faţă de Fisc, angajatorul mai achită Casei Naţionale de Asigurări Sociale 23 la sută din veniturile lunare ale unui salariat, precum şi prima de asigurare medicală în valoare de 3,5 la sută. De asemenea, agentul economic reţine din salariul lunar al lucrătorului şase la sută pentru achitarea contribuţiei la fondul social şi 3,5 la sută pentru asigurarea medicală. Un calcul simplu arată că un angajator achită impozite şi contribuţii sociale ce variază între 42 şi 60 la sută din valoarea veniturilor obţinute de către un salariat.Contribuţiile sociale achitate de angajator pot ajunge şi la 33 la sută din fondul de salarizare în cazul în care muncitorii activează în condiţii de risc. Tot la capitolul impozit pe venit din salariu, trebuie menţionat şi faptul ca fiecare persoană fizică rezidentă beneficiază de o scutire în valoare de 6 300 de lei pe an, care este dedusă din valoarea salariului brut.

Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Republica Moldova (CNPM), Leonid Cerescu, susţine că totalitatea acestor impozite şi contribuţii, pe lângă stabilirea impozitului pe venit de 12 la sută pentru agenţii economici şi majorarea numărului zilelor de incapacitate temporară de muncă achitate din contul angajatorului, va duce la îngreunarea activităţii agenţilor economici. Potrivit reprezentantului patronatelor, toate modificările din domeniul politicii bugetar-fiscale din ultimii doi ani vin să apese şi mai mult agentul economic.

Cerescu: Este necesară identificarea unui echilibru în stabilirea cotelor de impozitare

„Din cauza lipsei resurselor financiare, obligativitatea achitării acestor impozite, aşa cum sunt stabilite acum, îl constrânge pe agentul economic să-şi treacă activitatea în economia tenebră şi să achite salariile în plic. Mărimea acestor impozite şi contribuţii constituie cel mai mare impediment în majorarea salariilor angajaţilor. Dacă agentul economic decide să majoreze aceste venituri salariale, în contextul actualelor reglementări fiscale, el îşi asumă anumite riscuri. Odată cu majorarea salariilor, vor creşte şi impozitele, iar aceasta înseamnă cheltuieli şi costuri de producere mai mari. Este o reacţie în lanţ, care, după un scenariu mai sumbru, ar duce chiar la sistarea activităţii agentului economic”, a declarat Leonid Cerescu.

În opinia preşedintelui CNPM, stabilirea cotelor de impozitare trebuie să regăsească acel echilibru care ar permite fondului salarial al unei companii să fie mai flexibil şi să permită creşterea veniturilor angajaţilor. Menţionăm că autorităţile au intenţionat să introducă în prevederile politicii bugetar-fiscale pentru 2013 stabilirea cotei de contribuţie socială de 22 la sută pentru angajator şi şapte la sută pentru angajat, însă în urma protestelor sindicaliştilor s-a renunţat la aceste modificări.

Opinia expertului:

Gheorghe Costandachi, expert IDIS „Viitorul”: Impozitele din salariile achitate în plic ar dubla bugetul

În ceea ce priveşte mărimea impozitelor, ar trebui să ştim că în Olanda cuantumul acestora atinge 56 la sută, în Italia – 48 la sută, în Polonia – 49 la sută, în Germania – 56 la sută, iar în Marea Britanie – până la 62 la sută. Aceste cifre nu includ şi contribuţiile sociale, de aceea nu trebuie să ne plângem că impozitele sunt mari. Acest tip de impozitare progresiv este unul bun şi nu afectează formarea salariilor muncitorilor. Într-adevăr, poate ar trebui de majorat plafonul salarial de la care se trece la impozitarea de 18 la sută, să nu fie de 25 600, dar de 50 sau 60 de mii, însă aceasta este legea pe care o avem. Dacă vorbim despre mărimea contribuţiilor sociale, noi trebuie să înţelegem că dacă nu le vom achita, atunci riscăm ca pensionarii sau invalizii să moară de foame. Eu nu cred că o contribuţie de 29 la sută la fondul social poate fi considerată o cotă înaltă, care nu poate fi achitată de către agenţii economici. Eu înţeleg că, reieşind din veniturile care pot fi obţinute în Republica Moldova, cota de 29 la sută îi afectează pe cei angajaţi în câmpul muncii, însă aceasta e legea pe care o avem şi ea trebuie respectată.

Eu vreau să atrag atenţia asupra faptului că patronatele şi sindicatele ar trebui să-şi concentreze acţiunile în vederea combaterii muncii la negru şi a achitării salariilor în mod ilegal. Dacă e să analizăm volumul acestor salarii achitate la negru, putem spune că impozitele care ar urma să fie achitate din aceste salarii ar acoperi veniturile pentru încă un Buget de Stat. Iată aici avem carenţe. Mecanismul de control şi de scoatere a acestor venituri din economia tenebră nu funcţionează. Este bine că acum sunt sancţionaţi şi angajaţii care acceptă remunerarea în plic. Totuşi, deşi salariaţii se plâng că nu pot beneficia de avantajele pe care le oferă achitarea contribuţiilor sociale, ei continuă să muncească la negru. Este o contradicţie la nivelul întregii societăţi. Atâta timp cât lumea nu înţelege că trebuie să activeze onest, nici un fel de instrument de control nu poate să salveze această situaţie.