Impozitul agricol unic, între aprecierile fermierilor şi nemulţumirea FMI

Economia subterană este o realitate tolerată de cea mai mare parte a societăţii însă puţini îşi dau seama că aceasta este unul din cele mai mari obstacole în dezvoltarea economică a ţării. În politica bugetar-fiscală pentru anul 2013, statul propune un şir de prevederi prin care se angajează să scoată la lumină acest fenomen din  sectoarele economiei, agricultura fiind unul din domeniile prioritare. Stabilirea impozitului agricol unic și revenirea la cota de 20% a TVA pentru produsele agricole sunt principalele prevederi ale politicii bugetar-fiscale pentru anul curent.

Deşi discuţiile pe marginea unui proiect de lege care prevede introducerea impozitului unic în agricultură durează de ceva timp, acesta a fost aprobat, în regim de urgenţă, în cadrul ultimei şedinţe a actualului cabinet de miniştri ce a avut loc la 7 martie. Proiectul de lege a fost criticat de Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, care s-a şi abţinut de la vot, pe motiv că proiectul nu a fost propus spre avizare Ministerului Economiei. Acesta a opinat că un asemenea proiect trebuie să se bazeze pe foarte multe calcule care trebuie analizate. Totodată, în primăvara anului trecut anume fracţiunea Partidului Democrat din Moldova, a cărui membru este Lazăr, a anunţat că lucrează la un proiect de lege în acest sens.

Povara fiscală va fi diminuată

Dacă va trece de Parlament, impozitul unic urmează să substituie alte şase impozite şi taxe pentru agricultori. Acesta va include impozitul pe venit,  impozitul funciar, impozitul pe imobil și impozitul pe amenajare, etc. Totuşi, agricultorii nu scapă de plata taxei pe valoare adăugată, de plata contribuţiilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Prin modificările date, statul vrea să elimine evaziunea fiscală din ramură, dar şi să simplifice administrarea fiscală. Dacă Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, spune că impozitul unic va reduce  povara fiscală, atunci Ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, spune că impozitul agricol consolidat va  preveni schemele de evaziune fiscală.

Prin urmare, fermierii şi producătorii agricoli nu vor mai fi traşi de mânecă ca să întocmească diferite rapoarte pe care să le prezinte la diferite instanţe, dar va exista un procedeu unic de plată a impozitelor. Principalul avantaj al acestui proiect este însa că toate gospodăriile agricole vor concura în condiţii egale şi vor plăti o taxă fixă stabilită în funcţie de mărimea proprietăţii funciare şi a bonităţii solului, fapt ce va exclude posibilitatea evaziunii fiscale.

Cota impozitului – mărul discordiei între fermieri şi guvern

Până acum, mărul discordiei dintre autorităţi şi producătorii agricoli a fost mărimea cotei impozitului unic. Federaţia Naţională a Fermierilor miza pe un impozit anual de 108 lei pentru un hectar, în timp ce Ministerul Finanţelor propunea ca acest impozit să fie de 380 lei pe an pentru un hectar. În cele din urmă, pe masa executivului a ajuns un proiect de lege în care  impozitul unic va fi calculat în funcţie de valoarea calităţii terenului înmulţită cu 3,1 lei. „Impozitul consolidat va fi plătit în funcţie de calitatea terenului agricol, adică de nivelul de bonitate. În Republica Moldova, media este de 64 de grade la un hectar, care va fi înmulţită cu 3,1 lei şi astfel va rezulta valoarea impozitului pentru fiecare hectar”, a adăugat Bumacov după şedinţa guvernului din 7 martie. Atât Preşedinte Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli UniAgroProtect, Alexandru Slusari, cât şi expertul economic Viorel Chivriga ne-au spus că cota stabilită de autorităţi este una rezonabilă şi oportună.

Potrivit proiectului care urmează a fi discutat în Parlament, fermierii moldoveni vor achita acest impozit în două tranşe. Astfel, 50 la sută din suma impozitului anual va fi achitată până la sfârşitul lunii septembrie, iar cealaltă jumătate, până la finele lunii noiembrie. În acest context, Chivriga a precizat că termenul stabilit pentru achitarea impozitului a fost gândit în favoarea producătorilor agricoli, care în cea  de-a doua jumătate a anului îşi valorifică veniturile din agricultură. Totodată, Chivriga declară că există totuşi incertitudine în privinţa încasărilor la bugetul de stat de pe urma implementării acestui impozit.De cealaltă parte, statul prognozează încasări la bugetul de stat în valoare de 353,5 milioane de lei.

FMI, sceptic în privinţa impozitului consolidat

Deşi iniţiativa Guvernului a fost salutată de agricultori, reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional în Moldova, Tokhir Mirzoev, şi-a exprimat rezervele faţă de proiectul dat, în cadrul unei întâlniri cu speaker-ul Marian Lupu. Mirzoev este de părere că introducerea impozitului unic limitează posibilitatea de a regla situația agenților economici în funcție de rezultatele anuale. Poziţia sceptică a FMI vizavi de introducerea impozitului unic în agricultură, dar şi vizavi de faptul că diferenţa de 12 puncte procentuale dintre cota TVA de 20% la producţia agricolă aplicată de la 1 ianuarie şi cea veche de 8% să rămână în contul întreprinderilor pentru dezvoltarea acestora, rămâne neschimbată deoarece economia naţională nu poate să-şi permită asemenea schimbări.

La acest capitol, Alexandru Slusari ne-a spus că poziţia FMI este una firească, deoarece aceştia nu conştientizează până la urmă ce pondere uriaşă deţine economia informală în domeniul agrar. Schemele europene nu sunt întotdeauna compatibile cu sistemul corupt moştenit încă din perioada regimului sovietic, a precizat el. De cealaltă parte, economistul Viorel Chivriga a atenţionat asupra faptului că experţii FMI şi-au amânat pentru a doua oară vizita de evaluare a Programului susţinut de FMI la Chişinău, adăugând că nerespectarea condiţiilor impuse de părţile negociatoare trebuie luate în calcul în acest scenariu.

Proiectul ar putea fi aprobat în cel mult două luni

Dacă trece de Parlament, proiectul ar putea intra în vigoare până la sfârşitul anului curent. Despre aceasta ne-a comunicat Alexandru Slusari care s-a întâlnit ieri, 12 martie, cu speakerul Parlamentului Marian Lupu pentru a discuta despre  modificările care ar trebui efectuate în vederea perfecţionării documentului. Acesta a menţionat că dacă în următoare două luni documentul va primi votul deputaţilor, proiectul de lege ar putea intra în vigoare până la sfârşitul anului curent.

În opinia lui Slusari, document aprobat de Guvern necesită anumite îmbunătăţiri, deşi la nivel conceptual este unul bine gândit. Acesta ne-a spus că există carenţe în ceea ce priveşte subiecţii impozitării care nu sunt bine  identificaţi. Asociaţia pe care o reprezintă pledează pentru impozitarea agenţilor economici a căror 75% din venituri provin din vânzarea produselor agricole, aşa cum se întâmplă în Ucraina. În acest sens, economistul Viorel Chivriga a precizat că partea pozitivă a proiectului este că el nu favorizează nici o categorie de fermieri, promovând echitatea fiscală. „Nu există noţiunea de fermier mic sau mare, există doar noţiunea de fermier eficient, or eficienţa unui fermier nu se măsoară în funcţie de suprafaţa pe care o deţine”, a precizat Slusari.