37.9k
Home  »  Articole  »  Fiscalitate   »   Îţi spunem ce merită citit. Revista „Бухгалтерские и Налоговые Консультации” nr. 8 din august 2013

Îţi spunem ce merită citit. Revista „Бухгалтерские и Налоговые Консультации” nr. 8 din august 2013

07.11.20133.315 views Anna Butescu, licenţiat în studii economice, contabil
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Îţi spunem ce merită citit. Revista „Бухгалтерские и Налоговые Консультации” nr. 8 din august 2013

     Revin la tine, drag Cititor, cu un nou număr al revistei БНК. Înțelegem că am întârziat cu rubrica noastră, dar dorim să continuăm practica începută. Scopul nostru este să fim consecvenți și, în ciuda faptului că avem multe alte sarcini, ne vom strădui din toate puterile să mergem în pas ritmic. Comentariile la numerele 9 și 10 ale revistei vor fi prezentate spre atenția Cititorilor noștri cât mai curând posibil.

     Pentru a compensa tergivesarea, am ales subiectele cele mai interesante. În articolul de față veți găsi cu siguranță hrană pentru cugetare. Lectură (și gândire) plăcută!  

Introducere

     În acest număr sunt desfășurate un șir de subiecte, printre care scutirile de la impozitul pe venit, modul de asigurare medicală a studenţilor nerezidenţi, indemnizaţia plătită în cazul şomajului tehnic, achitarea obligațiile fiscale și înaintarea concomitentă a apelului împotriva decizie organului fiscal, sancțiunile pentru procurarea produse agricole de la persoanele fizice care nu vor confirma procurare, modul de completare a foilor de parcurs și altele.

    Ținem să aducem la cunoștința Cititorului că rubrica dată este încă foarte tânără și se află în proces continuu de perfecționare și cizelare. Ne bazăm pe ideea publicării doar a conținutului calitativ și util și concomitent să răpim cât mai puțin din timpul prețios al Cititorilor noștri.

     Astăzi ne axăm pe câteva subiecte, care au stârnit discuții, care nu sunt clare. Dorim să ajungem la un rezultat, dorim discuții, vrem întrebări de la Dumneavoastră, încercăm să găsim răspunsuri. Rubrica dată nu este decorativă, ci are un scop fix: rezolvarea problemelor practice, explicarea momentelor neclare cu care se întâlnesc contabilii din țară, nu scriem pentru imaginație, ci pentru contabilii, auditorii, economiștii care vin dimineața la serviciu, la fel ca și noi.

Prezumţia nevinovăţiei

     „Toate îndoielile apărute la aplicarea legislației fiscale fiscale se vor interpreta la în favoarea contribuabilului”  (art.11 alin.(1) Cod fiscal). Această normă din Codul fiscal până nu demult era moartă. În unele scrisori emise de Serviciul fiscal, în ultimul rând, se face referință la acest articol, dar evident că această normă nu se folosește în toate cazurile cînd aceasta ar urma să se folosească.

     Motive pentru mare bucurie și speranțe mari pe viitor că se va ține cont în toate cazurile de această normă nu sunt. Serviciul fiscal nu este încurajat de societate să țină cont de această normă care apără interesele contribuabililor (actele Curții de conturi privind verificarea activității IFS, practica judiciară). Se vorbește că inspectorii fiscali nu aplică această normă din art.11 CF pe motiv că nu doresc să fie învinuiți de acte de corupție, considerând că această normă urmează să fie aplicată exclusiv de instanța de judecată în cazul în care contribuabilii se cer dreptate. După părerea noastră, este o abordare greșită și păguboasă, care nu ține de interesul public.

     Un exemplu elocvent în acest sens este capitolul 7¹ Regimul de impozitare al întreprimderilor mici și mijlocii  (impozit de 3%), în vigoare de la 13.01.2012, dar  care până în prezent conține o mulțime de incertitudini privind subiecții impozitării,  trecerea de la un sistem de impozitare la altul, etc.

     Un articol pe această temă, semnat de Serghei Temrin, îl găsiți pe paginile revistei. Autorul propune răspuns la întrebarea – cum legislația fiscală rezolvă  problema interpretării  normelor controversate?

     Una dintre întrebările  contraversate ține de aspectele fiscale și contabile privind plata indemnizației de concediere pentru a două și a treia lună în legătură cu lichidarea întreprinderii sau lichidarea funcției.  Prin scrisoarea nr.14/3-061305/1109 din 03.12.12  Ministerul Finanțelor spune că aceste plăți constituie venit impozabil pentru angajat, din care urmează să fie reținut impozit pe venit. Scrisoarea conține argumentarea  corespunzătoare în susținerea concluziei de mai sus.

     Peste două luni Ministerul finanțelor emite altă scrisoare pe această întrebare (nr.14/3-06/51 din 06.02.2013) care conține o concluzie diametral opusă – plata pentru a două și a treia lună este sursă de venit neimpozabilă și nu se va reține impozit pe venit. În susținerea acestei concluzii este expusă argumentarea corespunzătoare (?!). Cum este posibilă o astfel de situație,  în care organul abilitat de stat își modifică înțelegerea legii în diametral opusă, doar legislația n-a fost modificată în această problemă?

     Ce a urmat după apariția acestei scrisori? Au fost epuizate toate incertitudile și neclaritățile pe această întrebare? Nu, aspectele legate de calculul (reținerea) contribuțiilor sociale de stat și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală până în prezent sunt neclare.

     CNAS continuă  să afirme că plățile pentru a două și a treia lună, achitate angajatului la reducerea de state sau lichidare, constituie bază de calcul pentru contribuțiile sociale obligatorii.  CNAS nu ține cont de explicațiile Ministerului Finanțelor.

     În scrisoarea sa, Ministerul Finanțelor argumentează neimpozitarea acestor plăți în baza art.20 lit.g) CF – indemnizație de concediere. Aceasta reiese din art.186 din Codul muncii în care sunt stipulate aceste plăți. Că aceste plăți constituie indemnizații  reiese și din denumirea acestui articol: „Indemnizația de eliberare din serviciu”.  CNAS însă spune că aceste plăți nu constituie indemnizație de eliberare, ci sunt salariu și, corespunzător, constituie bază de calcul a contribuțiilor sociale de stat obligatorii.

     Aceasta este realitatea în care activează entitățile din RM și nu este clar cum  se vor  realiza dezideratele anunțate de eliminare a tuturor barierelor în dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova?

     Este nevoie în unele cazuri și de curaj și  de multă, multă voință pentru a schimba ceva.

Cheltuieli de cazare și bilete avia pentru nerezidenți – deductibile?

     Recomandăm să faceți cunoștință cu scrisoarea IFPS nr.26-08/4-11/4-987/6408 din 31 iulie 2013 în care se răspunde la întrebarea unui contribuabil: Se referă la cheltuieli de reprezentanță cheltuielile legate de procurarea biletelor avia pentru membrii delegației străine și cheltuielile pentru cazare în hotel?

     Concluzia expusă în scrisoare este următoarea:  „În așa fel, procurarea biletelor  pentru delegații străine nu se referă la la cheltuieli de reprezentanță  și nu pot fi deduse în scopuri fiscale”.

     Câteva comentarii legate de această scrisoare și concluzia IFPS la întrebarea contribuabilului. În primul rând, în conluzie nu se spune nimic despre cheltuielile de cazare a delegației străine. S-a pierdut pe drum o parte din întrebare. Această trecere sub tăcere ne permite să deducem că soarta acestor cheltuieli privind deductibilitatea este identică celor pentru procurarea biletelor – nu reprezintă cheltuieli de reprezentanță și nu sunt deductibile.

     Evident că nu suntem de acord cu această abordare a Serviciului fiscal, cînd inspectorul fiscal din oficiu, și nu managementul întreprinderii,  determină care cheltuieli suportate de entitate „sunt necesare și obișnuite pentru activitatea de întreprinzător”.

     Alt aspect este că daca Serviciul fiscal consideră că  cheltuielile enumerate mai sus nu pot fi atribuite la cheltuielile de reprezentanță aceasta nu înseamnă că acestea n-ar putea fi suportate în cadrul activității  de întreprinzător și deduse în scopuri fiscale. Un exemplu în acest sens, o întreprindere semnează un contract de livrare a unui utilaj costisitor cu un furnizor din străinătate în care se menționează că cheltuielile  de transport și de cazare a angajaților furnizorului, care urmează să vină în RM pentru executarea lucrărilor  pe parcursul termenului de garanție,  sunt suportate de cumpărător.  În acest caz, cheltuielile de transport și de cazare a angajaților furnizorului veniți să efectueze lucrările de garanție nu reprezintă cheltuieli de reprezentanță, dar sunt în cadrul activității de întreprinzător și, în înțelegerea noastră a art.24 ali.(1) din Codul fiscal, pot fi deduse în scopuri fiscale. Dar nu suntem siguri că înțelegerea inspectorului fiscal a acestei norme va corespunde cu înțelegerea noastră. Noi, contribuabilii astăzi nu putem fi siguri și urmează să punem la îndoială totul. Fiecare control fiscal este ca prima dată, ceea ce ieri era bine încă nu înseamnă că și astazi a rămas să fie bine.

     Încă un aspect despre care nu se vorbește în scrisoarea IFPS. Din practica fiscală și unele explicații emise anterior de Serviciul fiscal reiese că plățile pentru  cazarea și procurarea biletelor avia  pentru persoanele delegației din străinătate pot fi calificate ca venit al nerezidentului din care urmează să fie reținut impozit pe venit la sursa de plată.Dacă fantezia inspectorului fiscal este bine dezvoltată aceste plăți pot fi calificate ca plată pentru servicii ascunse, acordate de nerezident, cu urmări fiscale privind TVA.

Cum completăm foile de parcurs pentru unitățile de transport?

     În revistă este publicat un articol foarte amplu pe această temă. Tema este foarte dureroasă,  foarte mult îndrăgită de inspectorii fiscali. Aici este sigur că pot fi depistate careva încălcări pentru a completa actul de control fiscal, dacă aceasta nu se reușește în alte domenii ale contabilității. Personal, citind acest articol, mi-am pus următoarea întrebare neclară până la urmă la care am dorit să să găsesc răspuns: Foaia de parcurs se întocmește pentru fiecare zi sau pentru o perioadă mai lungă? 

     Autorii afirmă că aceata poate fi întocmită pentru un schimb de muncă sau după necesitate pentru o perioadă mai lungă. Se face referință la instrucțiunile privind completarea foilor de parcurs pentru diferite categorii de transport. Din practica multor întreprinderi cunoaștem că foile de parcurs se întocmesc și pentru o perioadă de o săptămînă de muncă și pentru o lună.  De fiecare dată apare întrebarea, este legală această practică?

Concluzii

     Mie numărul din august mi-a plăcut. A fost interesant şi mi-a trezit multe întrebări, ceea ce indică asupra unui conţinut calitativ. Aş vrea să văd ce gânduri le-a trezit revista cititorilor noştri, după ce am răsfoit-o împreună. În acelaș timp dorim mai multe teme din domeniul SNC, IFRS, practica de audit.Practica altor țări pe diferite teme ce țin de legislația fiscală, standarde profesionale de contabilitate.

Ana Butescu, licenţiat în studii economice, contabil

Comentarii

  1. Petru spune:

    mersi Ana, succese in continuare.

  2. Margo spune:

    imi place ca abordati probleme actuale, dar la care mai putin se atrage atentia. Multumim, Ana!!

  3. Alex spune:

    Sunt total de acord cu autorul, cheltuielile pentru cazare ar trebui sa fie deductibile, altfel nu e logic!!!!

  4. Anastasia spune:

    Bun articol, dar dragi autori, va rugam sa fiti cat mai concisi, pentru ca intr-adevar este foaret greu de gasit timp pentru a citi atata text, fie el cat de interesant. Vrem scurt si la tema, ca sa putem folosi informatia, ci nu sa o cautam printre randuri…

  5. ghenadie negara spune:

    ptr Anastasia: 2+2=4, asta scurt si la tema. multumesc

  6. Galina spune:

    Ana, bravo! Dar din ce cauza Dvs nu scrieti aici pe pagina electronică http://www.contabilsef.md ce merită citit si in revista „Contabilitate si audit”, „Monitorul Contabil”, etc??? Mult succes în continuare!!!

  7. Ana Butescu spune:

    Va multumim pentru apreciere, Galina. Avem in plan sa dezvoltam rubrica data si sa includem mai multe publicatii din domeniu. Vom face tot posibilul sa indeplinim doleantele cititorilor nostri.

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...