Fenomen: Practica salariului minim pe economie sau de ce avem lefuri “în plic”

Conform datelor Inspectoratului Fiscal de Stat, o treime din numărul total al angajaţilor au salariul minim pe economie în cartea de muncă, iar acesta nu depăşeşete 1300 de lei. Este însă puţin credibil ca acestea să fie veniturile reale ale unui număr atât de mare de angajaţi, or cheltuielile medii lunare a unei persoane sunt de peste 1500-1800 de lei. O astfel de situaţie apare din cauza angajatorilor, care pentru a se eschiva de la plata impozitelor, obişnuiesc să indice în contractual de muncă un salariu minim, diferenţa fiindu-i achitată salariatului “în plic”. Practica este destul de răspândită în ciuda faptului că angajatorii riscă amenzi de până la 10 mii de lei.

Contabilitatea dublă şi salariile în plic au ajuns un fenomen şi un “modus vivendi” în Republica Moldova. Acest lucru poate fi observat uşor printr-o discuţie liberă cu rude, prieteni, cunoştinţe sau făcând o analiză simplă a datelor statistice disponibile.

O treime din numărul total al angajaţilor din RM au salariul minim pe economie în cartea de muncă

Salariul minim pe economie în România: 163 euro, în Rusia: 105 euro

Circa 283 mii de moldoveni au oficial salariul minim pe economie

Peste 280 mii de persoane sau o treime din numărul total al angajaţilor din Republica Moldova au indicat în cartea de muncă salariul minim pe economie. Dintre aceştia, peste 90 mii au venituri salariale de până la 4 mii de lei pe an, în condiţiile în care valoarea medie a cheltuielilor lunare depăşeşte cifra de 1,5 mii lei.

„Cu regret este un lucru firesc al economiei în tranziţie, când politicile de susţinere din partea Guvernului a întreprinderilor mici şi mijlocii şi foarte mici sunt insuficiente în termeni de asistenţă, iar taxele pe venit sunt foarte mari. Nu toţi patronii sunt în stare să achite la stat toate taxele şi contribuţiile adiacente şi decurg la achitarea salariilor minime pe economie, păstrând status quo-ul în favoarea salariilor în plic”, explică fenomenul expertul economic, Veronica Antonov.

Conform datelor statistice, în primele trei luni ale anului curent, valoarea medie a cheltuielilor (1510,8 lei), o depăşeşte pe cea a veniturilor, care constituie în medie 1439,3 lei şi care nu acoperă un minim de existenţă calculat, de 1455,7 lei.

Oficial, jumătate din veniturile populaţiei o constituie salariile

Aproape jumătate din veniturile populaţiei în 2011(48,9%), o reprezintă salariile, principala sursă a orăşenilor, care sunt dependenţi de banii proveniţi din salarii în proporţie de 56,8 la sută. De asemenea cheltuielile unui orăşean în primele 3 luni ale anului 2012 au fost cu 637,8 lei mai mari faţă de cele ale unui sătean, fiind, în medie, de 1877,6 lei pe lună, relevă datele Biroului Naţional de Statistică.

În mediul rural, salariile formează 27,8 la sută din venituri, fiind completate cu veniturile din activitatea individuală agricolă (21,4 la sută). Populaţia rurală este dependentă mai mult de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în totalul de venituri fiind de 19,5 la sută faţă de 12,3 la sută în cazul orăşenilor. În afară de aceasta, cheltuielile pentru prestaţiile sociale de asemenea au o pondere mai ridicată în venitul sătenilor - 23 la sută, comparativ cu 14,7 la sută în mediul urban.

57% din numărul populaţiei ocupate nu-şi declară venitul real

Ocupare informală sau munca nedeclarată generează pierderi colosale la bugetul public naţional. „Doar pentru anul 2010 Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat a suferit pierderi de aproximativ 2.1 mld. lei, iar Bugetul de Stat – 1.6 mld. lei şi Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistenţă Medicală – 1 mld. lei În total impactul fiscal sau prejudiciile fiscale aduse bugetului public naţional au constituit aproape 5 miliarde de lei”, susţine Veronica Antonov.

Conform experţilor, cel puţin 57 la sută din numărul total al populaţiei ocupate nu-şi declară venitul real, iar valoarea veniturilor nedeclarate este în medie de cel puţin 5 miliarde lei şi ar putea să crească cu 6% pe an, iar către anul 2017 ar putea atinge cifra de 6 mld. lei. “Şi asta se întâmplă în condiţiile în care la o populaţie ocupata de 1173,5 mii persoane îi revine doar 86 de inspectori ai muncii, adică coraportul fiind de 1 inspector la 13,645 mii de angajaţi”, adaugă Antonov.

Revoltător! În Moldova există salarii de 150 lei pe lună

Salariu minim achitat diferă în funcţie de calificarea angajaţilor. Astfel, pentru angajaţii care nu au nici o calificare, salariul minim stabilit constituie 600 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 ore (în mediu pe lună), ceea ce reprezintă 3,55 lei pe oră.

Pentru angajaţii calificaţi, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real constituie 6,51 lei pe oră sau 1100 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru. Excepţie fac persoanele care activează în agricultură în cazul cărora se aplica un cuantum de 90% din mărimea nominală, adică trebuie să fie salariaţi cu minim 5,86 lei pe oră sau 990 lei pe lună, iar pentru personalul auxiliar din aceste ramuri salariul de bază se stabileşte în cuantum de cel puţin 3,55 lei pe oră sau de cel puţin 600 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru.

Legislaţia admite ca la încheierea contractului de muncă cu angajatul să se stabilească un program incomplet de muncă, specificat în contractul individual de muncă, spre exemplu de 2, 3, 4 ore lucrătoare pe zi, în loc de 8 (program complet). Respectiv salariul minim care va putea fi achitat salariatului în aceste cazuri poate fi de la 150 - 550 lei lunar.

Numărul angajaţilor care au salariul minim pe economie:

Cât costă munca în Republica Moldova?

Politica fiscală neadecvată şi veniturile prea mici sunt cauzele ce îi determină pe agenţii economici să utilizeze pe larg munca la negru, consideră reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova (CNPM). „Suntem categoric împotriva economiei informale, dar trebuie să recunoaştem că relaţiile de muncă neoficiale sunt greu de evitat într-un mediu de afaceri asemeni celui din RM. Unii patroni aleg varianta mai puţin legală pentru că aceasta îi ajută să depăşească mai uşor perioadele de criză”, susţine preşedintele CNPM, Leonid Cerescu.

Conform legislaţiei din Republica Moldova, fiecare angajator este obligat să calculeze şi să reţină lunar diverse taxe ţinând cont de scutirile solicitate de angajat, contribuţiile sau primele calculate conform modului stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Casa Naţională de Asigurări Medicale şi Casa Naţională de Asigurări Sociale ale Republicii Moldova. Astfel că, la fiecare sfârşit de lună, angajatorul virează în Bugetul Naţional al Republicii Moldova sume cuprinse între 42% şi 60 % din salariul angajatului, care reprezintă impozite şi contribuţii obligatorii.

„Fenomenul salariului în plic trebuie combătut, deoarece aduce daune agenţilor economici şi angajaţilor. Angajatorul care achită salariul în plic, nu contribuie la veniturile bugetului de stat, iar salariatul nu este protejat din punct de vedere social. Pe de alta parte, atât timp cat impozitul agentului economic de la fondul de salarizare va fi mai mare de 50%, va exista riscul ca aceştia să se eschiveze de la plăţile impozitelor”, consideră Cerescu.