Compania Metro face legea în Parlamentul Moldovei

Textul unor completări din Legea cu privire la comerţul intern, votate de deputaţi la sfârşitul anului trecut, coincide cu cel al unei solicitări trimise de reţeaua germană la Comisia de economie din Legislativ. Parlamentarii dau vina pe preşedintele comisiei, Veaceslav Ioniţă. Acesta respinge însă acuzaţiile şi pasează problema la Ministerul Economei, care ar elabora proiecte proaste.

 La finele anului 2012, sub pretextul combaterii evaziunii fiscale, Parlamentul a adoptat un proiect de iniţiativă legislativă ce conţine o serie de modificări la Legea cu privire la comerţul intern. Specialiştii din domeniu spun că amendarea normei legale, pe lângă faptul că a dus la o răsturnare de situaţie pe piaţa angro, favorizează compania Metro, cel mai mare jucător de pe piaţa de retail.

 Astăzi, atât deputaţii, cât şi funcţionarii de la Guvern sunt în căutarea unei soluţii pentru a elimina mai multe prevederi anticoncurenţiale. Unii parlamentari susţin chiar că legea este anticonstituţională, iar la adoptarea ei nu au fost respectate toate procedurile legale, din care cauză trebuie să fie abrogată. Alţi aleşi caută şi vinovaţii pentru această gafă. Mai mult, ei sugerează că de acest caz ar fi bine să se ocupe procurorii, căci documentele arată că aliniate întregi din lege au fost luate copy-paste dintr-un demers al lui Michele D’Introno, directorul general al companiei Metro Cash&Carry Moldova, adresat lui Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe.

Primul compromis

 Dar să o luăm cu începutul. Pe 19 decembrie 2011, la Parlament a ajuns un proiect de modificare a Legii cu privire la comerţul intern. Autor era Guvernul, mai exact Ministerul Economiei, care propunea mai multe modificări, printre care şi includerea noţiunii de comerţ combinat, o îmbinare între comerţul cu ridicata şi cel cu amănuntul. Totodată, se propunea ca achitarea mărfurilor în comerţul cu ridicata să se efectueze numai prin virament.

 Ulterior, în cadrul discuţiilor de la comisia de profil, a apărut propunerea pentru introducerea unei limite de 5.000 de lei pe zi la comercializarea mărfurilor către persoanelor fizice, prin virament sau prin numerar, cu eliberarea facturii fiscale. Aceasta era o variantă de compromis, pentru că Metro solicita menţinerea limitei vechi de 100.000 de lei cumulativ lunar, doar pentru persoane juridice.

 Pentru această variantă au votat doar şase din cei 13 membri ai comisiei, deşi legislaţia prevede că e necesar votul majorităţii membrilor, adică cel puţin şapte voturi. Cu toate acestea, pe 8 iunie 2012, în plen, proiectul a fost discutat şi adoptat în lectura a doua. Numai că din versiunea finală a dispărut limita de 5.000 lei. Aceasta chiar dacă ministerele Economiei şi cel al Finanţelor cereau insistent menţinerea acestei prevederi, măsură solicitată pentru a reduce evaziunea fiscală.

„Controalele fiscale au identificat scheme frauduloase practicate de agenţi economici cu implicarea unor persoane fizice la efectuarea tranzacţiilor de vânzare a mărfurilor. Din acest motiv, este nevoie de o astfel de reglementare pentru a preveni acest fenomen“, menţiona într-o scrisoare Victor Barbăneagră, vice-ministrul Finanţelor.

 La rândul său, Octavian Calmâc, ministrul adjunct al Economiei, a refuzat să contrasemneze textul legii, aşa cum prevede norma legală.

Lectura a treia, controversată

 După şapte luni, la 13 decembrie 2012, proiectul a ajuns să fie discutat în plen, în a treia lectură. În text au fost introduse modificări radicale. De exemplu, apăreau cerinţe pentru cei care vor să practice comerţul combinat. Aceştia trebuie să aibă 3.000 de metri pătraţi suprafaţă destinată vânzării (spaţiul de depozitare nu se ia în calcul), minimum 200 de locuri pentru parcare şi un asortiment de 15.000 de articole. Textul a fost făcut copy-paste de pe demersul companiei Metro adresat lui Veaceslav Ioniţă.

Au votat fără a citi documentrul

 În ajunul dezbaterii în plen, doar trei din cei şapte membri prezenţi la şedinţa Comisiei economie din Legislativ au susţinut propunerea. Cu toate acestea, a doua zi proiectul a fost pus la vot în lectură finală în Parlament. Dintre deputaţi, doar liberalul Gheorghe Brega a avut obiecţii.

 „De ce acest proiect de lege, votat deja în lectura finală, a stat timp de şapte luni în seiful dumneavostră, ca să fim învinuiţi de investitorii germani că Parlamentul e vinovat? Lămuriţi-le investitorilor germani că dumneavoastră sunteţi vinovat“, i-a spus Brega lui Veaceslav Ioniţă.

 Întrebarea a rămas fără răspuns, pentru că a intervenit Marian Lupu, care a cerut votarea operativă a documentului, cu precizarea că acest lucru aşteaptă investitorii străini. Propunerea a fost susţinută de liderii fracţiunilor AIE. Doar Mihai Ghimpu a cerut ca ulterior să fie corectate unele prevederi, fără a menţiona care anume. Documentul a fost adoptat cu votul celor 54 de aleşi ai Alianţei.

Liberalii au descoperit că au fost traşi pe sfoară

 Acum deputaţii liberali spun că au fost induşi în eroare în decembrie 2012 şi au înaintat o propunere de modificare a legii cu pricina.

 „Votul din 13 decembrie 2012 a fost un trafic de influenţă. Documentul aprobat favorizează un agent economic şi crează condiţii pentru monopolizarea pieţei. Pot spune că legea este anticonstituţională“, susţine Oleg Bodrug.

 Şi Ministerul Economiei vrea modificarea legii.Liberal-democratul Veaceslav Ioniţă, cel care a promovat aceste modificări, respinge învinuirile aduse de liberali şi dă toată vina pe ministerul Economiei.

„Problema este că ministerul vine cu proiecte proaste şi noi trebuie să le perfecţionăm. Aşa a fost şi în cazul cu introducerea obligativităţii achitării mărfurilor procurate/livrate prin virament, cu excepţia cazurilor de achitare a acestora în comerţul combinat. Noi vom propune anularea acesteia“, a precizat preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe.

 Juristul Corneliu Gurin susţine că vinovaţi de această situaţie sunt toţi cei care au votat „pentru“. „Ceea ce s-a întâmplat în Parlament este foarte grav, mai ales că nici autorii nu au fost de acord cu modificările făcute. În principiu, de adoptarea acestei legi se fac vinovaţi toţi deputaţii care ridicat mâna“, a spus expertul.