Propunerile cu care a venit Guvernul pentru modificarea cadrului legal pentru implementarea politicii fiscale pentru 2015 au fost elaborate în condiții de transparență redusă, constată expertul din cadrul Centrului Analitic „Expert-Grup", Dumitru Budianschi.

Expertul prezintă 11 cele mai importante modificări ale politicii fiscale în 2015, atât pozitive, cât și negative:

1. Se impozitează sau nu remitențele? Până în prezent, persoanele fizice rezidente în Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător nu aveau obligația să impoziteze toate veniturile obținute peste hotarele Republicii Moldova, ci doar din activitățile din investiții și financiare. În proiectul prezentat, Guvernul a venit cu propunerea de a introduce în obiectul impunerii toate veniturile obținute de aceste persoane din afara țării. Astfel, toate veniturile obținute peste hotare, inclusiv și cele salariale vor fi impozitate. Prin această modificare de fapt se încearcă instaurarea unei practici normale, existente în majoritatea țărilor. Deci, nu este vorba de impozitarea remitențelor, adică a transferurilor pe care cetățenii le transmit în Moldova.

2. Excluderea indemnizaţiilor de concediere din sursele de venit neimpozabile este, în anumite condiții, o inițiativă binevenită, însă în cazul dat noi recomandăm o alta soluție: Aceasta ar consta în plafonarea sumei permise pentru astfel de indemnizații, ca sumă absolută (ex.) nu mai mult de 13 000 de lei, ce ar corespunde aproximativ venitului pentru circa 3 luni, calculat ca salariu mediu pe țară. Astfel, companiile ar contribui la protecția angajaților în caz de șomaj, fără a specula această prevedere legală.

3. Permiterea deductibilității cheltuielilor doar pentru un singur autoturism pentru fiecare subdiviziune a agentului economic, inclusiv sediul central al acestuia. Pentru a crea un context moral sănătos pentru rezolvarea acestei probleme, ar fi oportun ca Ministerul Finanțelor să formuleze și o altă problemă în paralel cu prima sau chiar ar fi fost bine să o anticipeze: excluderea utilizării resurselor instituțiilor publice în scopuri personale, inclusiv prin utilizarea autoturismelor.

4. Deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se va permite în limitele aprobate de autoritățile de specialitate ale administrației publice centrale, împreună cu instituțiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanțelor, conform modului stabilit de Guvern.

5. Agenții economici vor fi obligați să raporteze la organele fiscale impozitele reținute pe fiecare contribuabil, totodată fără obligația de a transmite informațiile date și la contribuabili. Aceasta va spori povara raportării pentru unii agenți economici, însă în cazul când agenții economici utilizează sisteme informaționale efortul va fi minim.

6. Introducerea obligativității raportării de către intermediarii imobiliari la organele fiscale informației privind contractele încheiate de chirie efectuate între personale fizice. Este o măsură pe care noi o considerăm aproape inutilă.

7. Introducerea certificării obligatorii a sistemelor informaționale și utilizării sistemelor certificate. Pentru ca să se realizeze scopul propus de aceste modificări, credem că principalul accent trebuie pus pe dezvoltarea capacității organelor fiscale de testare și depistare a fraudelor efectuate prin utilizarea sistemelor utilizate de contribuabili.

Iată câteva modificări considerate de expert bune și foarte bune:

8. Se propune permiterea de a deduce cheltuielile anuale suportate de către angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale angajatului, în mărime de până la 50% din prima de asigurare obligatorie de asistență medicală.

9. Scutirea instituțiilor private de impozitul de venit din activitățile educaționale. Prin această prevedere, se urmărește stimularea dezvoltării instituțiilor de învățământ privat și crearea unui cadru echitabil pentru toate instituțiile indiferent de proprietate.

10. Se propune ca agenţii economici care sunt înregistrați în calitate de plătitori de T.V.A., şi care, începând cu 1 mai 2015, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor), au dreptul la restituirea sumei T.V.A.. Restituirea va avea loc doar după darea în exploatare. Este, considerăm noi, o măsură bună și necesară.

11. În final, după mulți ani de discuții, a fost propus ca agenții economici care au venituri impozabile de până la 600 de mii de lei sa poată să decidă individual dacă vor sau nu să devină plătitori TVA. Deci, daca propunerea va fi aprobată, agenții economici nu vor mai avea nevoie sa atingă pragul de 100 de mii de lei pentru a putea deveni plătitor de TVA.