37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   Ce reguli noi a pregătit Ministerul Finanțelor pentru 2017?

Ce reguli noi a pregătit Ministerul Finanțelor pentru 2017?

09.08.20162.120 views Noi.md
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Dumitru Barbalat

Pe 5 august, pe portalurile Guvernului RM și Ministerului Finanțelor a fost publicat pentru consultări proiectul legii privind modificarea, perfecționarea (anume așa și e scris - perfecționarea) și completarea legislației, ce ține de politica fiscală și vamală pentru anul 2017.

Autoritățile ne asigură că toate propunerile sînt bazate pe Programul de activitate al Guvernului RM și pe Strategia Națională „Moldova - 2020", Acordul de Asociere a Republicii Moldova și UE. Au fost prevăzute, de asemenea, și unele ajustări ale politicii fiscale naționale cu Acordul General al OMC (GATT).

Ministerul Finanțelor dă asigurări că toate propunerile reies din necesitatea de perfecționare și ajustare a politicii fiscale la evoluția proceselor economice și sociale, ce au loc la nivel național și internațional, precum și la evoluția antreprenoriatului, pentru a face față provocărilor în domeniul finanțelor publice, cum ar fi: majorarea cheltuielilor publice de ordin social, economic, educațional etc. Iar scopul final al proiectului de lege este asigurarea încasărilor la buget suficiente și stabile, necesare finanțării cheltuielilor publice, în condiții de eficiență verticală și orizontală.

Vom menționa din start că documentul de politică fiscală și vamală pentru anul 2017, la care face trimitere Ministerul Finanțelor la elaborarea modificărilor și completărilor propuse la Codul Fiscal, încă NU EXISTĂ! Astfel, Ministerul Finanțelor și Guvernul RM propun spre examinare un proiect, elaborat în baza unui document inexistent, dar cu trimiteri la alte documente importante, în vigoare. Este destul de caracteristic pentru unii miniștri în ultimii ani.

Puțină aritmetică și teorie

Proiectul propus de Ministerul Finanțelor conține modificări și completări la 125 de articole din cele 366 de articole ale Codului Fiscal. Dacă ținem cont și de numărul articolelor și capitolelor noi propuse, atunci este propusă revizuirea a jumătate din textul codului. Și astfel, Ministerul Finanțelor procedează, în principiu, în fiecare an și întotdeauna în scopul „perfecționării codului și politicii fiscale". Și mereu cu asigurările „de oferire a mai multor facilități pentru mediul de afaceri, întreprinzători și contribuabili".

Aici trebuie să facem o remarcă. Anual, Ministerul Finanțelor prezintă asemenea modificări și completări ample la Codul Fiscal drept politică fiscală, fără a înțelege (și probabil, fără să cunoască încă) regulile și cerințele față de documente și politici. Însă din anul 2007 sînt în vigoare regulile de elaborare și cerințele unice față de documentele de politici (hotărîrea Guvernului nr. 33/2007), care prevăd că documentul de politici conține concepția + strategia + programul + planul de acțiuni.

Concepția prezintă un sistem de idei comune, orientate spre examinarea problemelor economice, sociale, juridice, științifice, tehnice etc., modul de percepție sau totalitatea de opinii, idei vizavi de problemele legate de dezvoltarea unei sau altei ramuri sau sector, în general.

Strategia este un document politic, ce conține direcțiile orientative ale acțiunilor pe termen mediu (3-5 ani) sau lung (6-15 ani) pentru stabilirea modului și mecanismului de realizare a sarcinilor în domeniul examinat.

Programul reprezintă consecutivitatea operațiilor concrete, care servesc drept instrument de implementare a politicilor; conține scopuri clar definite; fiind indicate  resursele necesare, grupurile-țintă și termenele de îndeplinire.

Planul este un document de program ce prevede sarcini concrete într-un anumit domeniu pe termen scurt. Acesta este elaborat în conformitate cu documentele de politici, inclusiv, cu Programul Guvernului.

Reieșind din regulile și cerințele unice în vigoare față de documentele politice, e greu și imposibil să categorisim proiectul propus de Ministerul Finanțelor drept concepție, strategie, program sau plan de acțiuni.

Însă în pofida acestor neajunsuri serioase ale Ministerului Finanțelor, cînd anual doar se vorbește despre o politică fiscală inexistentă și despre proiectul bugetului pentru anul viitor, să examinăm pe scurt, ce putem aștepta de la promisiunile patetice ale finanțiștilor noștri.

De ce declarații patetice? Pentru că Ministerul Finanțelor dă asigurări că regulile fiscale propuse se bazează pe egalitatea (nu e clar ce fel de egalitate, cînd e un dictat total?) și simplitatea aplicării lor. Și asta avînd 400 de articole în Codul fiscal, o mulțime de anexe voluminoase și o mulțime de explicații pentru aplicarea unor sau altor articole din cod. Dar și pentru că, precum se declară, noile reguli sînt menite să asigure un echilibru corect (ce înseamnă „echilibru" și încă „corect"?) dintre impozitarea stabilă și relansarea economiei, crearea noilor locuri de muncă ce presupune și evoluția nivelului de trai al populației.

Însă în pofida asigurărilor, inclusiv, de faptul că proiectul propus este bazat și pe Acordul de Asociere RM-UE, Ministerul Finanțelor consideră că nu este nevoie de expertizarea lui la corespunderea legislației comunitare, deoarece nu se urmărește scopul direct de armonizare a legislației naționale cu legislația comunitară.

Prima noutate - majorarea accizelor, în lei

Se propune o nouă grilă de accize pentru perioada 2017-2019. În medie pentru majoritatea pozițiile accizate, în comparație cu actualele accize, începînd cu anul viitor, este prevăzută o majorare cu 5%, apoi cu 10,5  - în 2018 și cu 16% - în 2019.

Pentru toate pozițiile carburanților: cu 8,8% - în 2017, 18,5% - în 2018  și cu 29,4% - în 2019. Este prognozat că stabilirea accizelor pe o perioadă de trei ani va oferi o previzibilitate mai mare pentru întreprinzători și veniturile bugetare. Majorarea accizelor sînt stabilite în baza Directivei UE 2003/96la ți/CE/2003, în conformitate cu angajamentele Acordului de asociere RM-UE. Potrivit acestei directive, mărimile minime ale accizelor la benzină sînt egale cu 350 euro/1000 de litri, la motorină - 330 euro/1000 de litri și la gazul lichefiat - 125 euro/1000 de kg.

Vor fi majorate accizele la țigări. La țigările cu filtru, în 2017 - cu 15%, în 2018- cu 30% și în 2019 - cu 45%. În context, trebuie de precizat că majorările vor fi efectuate conform Directivei UE 2011/64/2011 și pînă în 2015, accizele vor fi de cel puțin 90 de euro pentru 1000 de țigări. Aceste măsuri vor asigura un venit suplimentar la buget de 132,9 milioane de lei.

Noua grilă de accize pentru automobile. Dacă în prezent cota accizelor este stabilită, în funcție de termenul de exploatare și se împarte de la 7,8, 9 și 10 ani, atunci în proiect, în loc de „pînă la 7 ani" este menționat termenul de 0-2 ani, 3-4 ani, 5-6 ani și 7 ani. Dacă în prezent, accizele erau în euro, atunci acum sînt propuse deja în lei. Cu majorarea de 10,5% în 2017 pînă la 15,6%. Costul acestei măsuri pentru buget este (+) 8,6 milioane de lei.

Neschimbate vor rămîne doar accizele pentru parfumuri și apă de colonie - 30% din costul lor.

La trecerea de la accizele din euro în lei ar putea apărea întrebarea logică: de ce s-a trecut la lei? Aceasta poate avea sens doar în cazul „întăririi" valutei naționale la anul viitor - a leului față de euro. Altfel, asigurările privind necesitatea majorării încasărilor la buget nu are rost. Și asta după ce anterior s-a trecut de la diferite amenzi în unități convenționale în lei. Iar fără niște explicații concludente în acest sens, nu ne rămîne decît să ghicim și să așteptăm ceva extraordinar ce ar trebuie să se întîmple cu leul ca acesta să devină brusc, atît de solicitat.

Și deși tentativa de a explica trecerea la lei a fost făcută prin adoptarea unei cote constante a impozitului, indiferent, de cursul de schimb al valutei naționale, ceea ce este puțin probabil, ținînd cont de dorința atît de mare de a majora cu orice preț încasările la buget.

A doua noutate - mărimea impozitului pe venit

Este propusă majorarea impozitului pentru persoanele fizice și pentru cele juridice, cu aplicarea taxei anuale de 7% din venitul impozabil ce nu depășește 31140 de lei, în loc de 29640 de lei. Autorii modificării dau asigurări că modificările sînt propuse în legătură cu inflația prognozată pentru 2017 de doar 5%.

Scutirea personală, de asemenea, va fi majorată  - de la 10128 de lei pînă la 10620 de lei. Pentru anumite categorii - de la 15060 de lei pînă la 15840 de lei. Pentru persoanele întreținute - de la 2256 lei pînă la 2340 lei, iar pentru invalizii din copilărie - de la 10128 lei pînă la 10620 de lei. Costul acestei propuneri (pierderi) pentru buget va fi de (-) 82,9 milioane de lei.

A treia noutate - impozitarea profesiilor juridice conexe

Este propusă introducerea unui nou capitol privind modul de impozitare a profesiilor juridice conexe: avocați, notari, executori judecătorești, mediatori, experți judiciari și translatori. Pentru aceștia, impozitul pe venit va constitui 18% din baza impozabilă, dar nu mai puțin de 3% din venitul total. Serviciile prestate de către reprezentanții acestor profesii, vor fi scutite de TVA. Costul acestei propuneri pentru buget va fi de(+) 7,7 milioane de lei.

Noutatea a patra: de la patentă - la activitatea independentă

Este propusă completarea codului cu un nou capitol și cu noțiunea de „activitate independentă", ce presupune pentru persoanele fizice doar activitate comercială individuală, fără instituirea întreprinderii, în rezultatul căruia persoana va obține profit.

Aceasta este legat de faptul că de la 1 ianuarie 2017 este sistată acțiunea patentelor pentru comerțul cu amănuntul, iar activitatea independentă va fi un pas intermediar spre activitatea antreprenorială, pentru deținătorii de patente.

Persoanele vor beneficia de dreptul de a se ocupa cu activitatea independentă și de aplicare a sistemului simplificat de impozitare, în baza cererii depuse la organul fiscal teritorial. Perioada activității va începe din data depunerii cererii și pînă la încheierea perioadei fiscale, fără necesitatea de a depune o nouă cerere anul următor.

Această categorie de contribuabili va fi obligată să utilizeze o metodă simplă de contabilitate, în conformitate cu regulile stabilite de Ministerul Finanțelor. Iar evidența acestora va fi efectuată de către Inspectoratul Fiscal după regulile lui.

Astfel, este propus un sistem simplificat de impozitare pentru activitatea independentă, fără instituirea unei întreprinderi, cu o sumă de afaceri de cel mult 600 de mii de lei în perioada fiscală.

În prezent, deținătorii de patente achită un impozit din suma ce depășește 300 de mii de lei. Impozitul pentru această categorie de contribuabili va constitui 1% din profit, dar nu mai mult de 3000 de lei pe an. Achitările reciproce fiscale vor fi efectuate trimestrial, pînă pe data de 25 a lunii ce urmează după încheierea trimestrului. Iar raportul de activitate va fi prezentat pînă pe 25 martie a anului următor.

Noutatea a cincea - impozitarea persoanelor fizice pentru darea în arendă

Venitul persoanele fizice, obținut la darea în arendă a terenurilor agricole, va fi impozitat cu 7%. În prezent - 10%. Această măsură va suplini bugetul cu încă 45 de milioane de lei, fiind menită să sporească eficiența administrării fiscale a veniturilor corespunzătoare.

Concomitent, va fi majorat impozitul pe venit al persoanelor fizice, obținut din darea în arendă sau folosință a imobilului - de la 5% pînă la 10% din costul contractului de arendă. Această măsură va oferi bugetului(+) 2,7 milioane de lei.

Noutatea a șasea - introducerea TVA

În prezent, la stabilirea valorii în vamă a mărfurilor după costul afacerii, adică după prețul achitat sau ce urmează a fi achitat, în costul afacerii se includ și taxele pentru licență sau patentă, care sînt scutite de plata TVA. Este propusă excluderea acestei scutiri și introducerea TVA de 20%. Propunerea este menită să contribuie la aplicarea practicii UE în legislația națională. Această măsură va aduce venituri suplimentare la buget de  (+) 80 milioane de lei.

Biomasa din lemn, în prezent se referă la livrările, supuse TVA. Se propune aplicarea taxei de 8%.

A șaptea noutate - impozitele locale

Au fost revizuite aproape toate tipurile de taxe locale. Taxa pentru amplasarea publicității - de la 5% din costul serviciului pînă la 700 de lei pentru un metru pătrat de publicitate.

Taxa pentru unitățile comerciale: în Chișinău - de la 9000 de lei pînă la 50000 de lei și completată cu taxa pentru afacerile cu jocuri de noroc în valoare de 1 milion de lei; la Bălți - respectiv, de la 5400 de lei pînă la 30000 de lei și pentru jocurile de noroc - de la 1 milion de lei, iar în celelalte localități - de la 3600 de lei pînă la 10000 de lei și 0,5 milioane de lei pentru afacerile cu jocuri de noroc.

Taxa de piață se va majora de la 30% pînă la 350 de lei pe an pentru un metru pătrat de suprafață comercială la Chișinău, la Bălți - respectiv, 250 de lei și în celelalte localități - 150 de lei.

Taxa pentru serviciile de transportare a pasagerilor se va majora de la 500 de lei pînă la 850 de lei - pentru transportul auto cu pînă la 8 locuri, de la 1000 de lei pînă la 1700 de lei - cu 9-16 locuri și de la 1700 pînă la 2500 de lei - peste 24 de locuri.

Taxa pentru proprietarii de cîini este propusă de a fi majorată de la 9 lei pentru un patruped și 27 de lei pentru doi cîini, pînă la 300 de lei pentru fiecare cîine.

Așadar, în urma tuturor măsurilor propuse, după modificarea și completarea Codului Fiscal, în bugetul pentru anul 2017 este prevăzută obținerea unei sume de (+) 732,7 milioane de lei, fiind ratate venituri în valoare de (-) 84,4 milioane de lei. Drept rezultat, venitul va constitui (+) 648,3 milioane de lei sau doar 2% din veniturile bugetare.

Oare la o asemenea sumă trebuia să ne așteptăm în urma promisiunilor și asigurărilor patetice, în comparație cu economia de la veniturile ratate din propunerile privind restructurarea ministerelor și organelor de control în valoare deja de 1,5 miliarde de lei?

Comentarii

  1. Criss spune:

    Recititi codul fiscal referitor la arenda terenurilor agricole

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...