Autorităţile planifică să implementeze din anul 2018 o reformă a contabilităţii din Moldova, adaptată la cerinţele Uniunii Europene şi respectiv să ajusteze cadrul legal la noile realități și cerințe ale partenerilor internaționali.

E vorba în special de Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din iunie 2013 privind situațiile financiare anuale.

Inițiativa urmează să reflecte situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, precum și Regulamentul (CE) NR. 1606/2002 al Parlamentului European și a Consiliului European din iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (Nota informativă).

Unde şi de ce se grăbesc autorităţile?
Conform Acordului de Asociere, Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a transpune în legislația națională prevederile acquis-ului comunitar în domeniul raportării financiare corporative și anume Anexa II la capitolul 3 "Dreptul societăților comerciale, contabilitate și audit și guvernanța corporativă" din Titlul IV.

Documentul are ca obiectiv stabilirea cadrului juridic, conformarea cu cerințele generale şi identificarea mecanismului de reglementare al contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova.

Printre cele mai importante prevederi ale Proiectului de lege se regăsește:

• instituirea unui Consiliu de Contabilitate și Raportare Financiară (în subordinea Ministerului Finanțelor, compus din reprezentanți acestuia, ai Băncii Naționale, CNPF, asociațiilor de business etc.) care va asigura, în opinia autorilor, dezvoltarea și perfecționare contabilității și a raportării financiare;
• cerințe noi privind documentele primare și registrele contabile, clasificarea entităților și grupurilor, precum și 3 seturi de situații financiare: prescurtate, simplificate și complete; astfel, entitățile micro, mici, medii și mari se vor conduce de Standardele Naționale de Contabilitate, folosind contabilitatea în partidă dublă, iar organizațiile necomerciale și reprezentanțele entităților nerezidente se vor ghida de indicațiile metodice aprobate de Ministerul Finanțelor.

Totodată autorii menţionează că legea ar urma să intre în vigoare deja la 1 ianuarie 2018, ceea ce în opinia specialiştilor consultaţi de noi este un timp prea scurt, pentru ca noile Standardele Naționale de Contabilitate să fie scrise, discutate şi adoptate.

Compatibilă și nu prea
Pentru a aprecia compatibilitatea Proiectului cu legislația UE, Ministerul Finanțelor a elaborat un Tabel de Concordanță care rezumă raționamentele care explică dacă Proiectul este parțial compatibil sau incompatibil cu cerințele reglementărilor comunitare. O analiză a EuroPass denotă că Ministerul Finanțelor apreciază proiectul drept unul compatibil pe marea majoritate a cerințelor comunitare, iar dacă și sunt unele rezerve, atunci acestea vor fi ajustate prin Standardele Naționale de Contabilitate, ce urmează a fi modificate până în ianuarie 2018.

Mai mult, în cazul unor serii de prevederi în care norma UE este transpusă ca opțională (informațiile nefinanciare, emisiunile de titluri etc.), Ministerul accentuează acest fapt, fără a mai propune careva aspecte care, cel mai probabil, se cereau a fi înaintate/adaptate.

O altă prevedere „interesantă" este cea care stipulează criteriile de angajare în funcția de contabil-șef. În Proiectul de Lege se specifică că contabilul-șef sau altă persoană împuternicită de organizarea și conducerea contabilității entității, cu excepția entității de interes public, trebuie să aibă studii superioare sau profesionale tehnice post-secundare economice.

Ministerul Finanţelor vrea contabili fără studii?!
Acest aspect a fost mult dezbătut de către actorii din domeniu, iar în contextul consultărilor publice din martie curent, Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Moldova (ACAP) a sugerat că la cerințele sus-menționate ar trebui de adăugat necesitatea unui stagiu de 5 ani în domeniul contabilității, propunere însă respinsă de Ministerul Finanțelor, care a argumentat că fiecare angajator își stabilește individual criteriile de angajare.

În acest context, o explicație este că, acoperind aceste deficiențe de calificare sub pretextul unui "drept al angajatorului", autorul Proiectului expune sistemul unui risc nejustificat, întrucât atât noile SNC-uri care vor fi adoptate până în ianuarie 2018, cât și complexitatea tot mai accentuată a evidenței contabile, legată de cunoașterea și implementarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, presupun o experiență consistentă la nivelul unei practici economico-financiare relevante.

Totodată, profesia contabilă necesită a fi dezvoltată în concordanță cu cele mai bune practici internaționale, care prevăd studii specializate (de contabilitate /finanțe/audit), dar și certificări relevante pentru domeniu și specificul profesiei,.

Iar deoarece tot mai des se fac referiri la modul de gestionare a antreprenoriatului din România (și pe bună dreptate), să ne amintim că acolo, atât pentru mediul privat, cât și pentru entitățile publice, un contabil-șef este obligat să aibă studii superioare și nicidecum "[...] sau profesionale tehnice post-secundare economice".

Mai mult! În Proiectul noii Legi nu a fost introdus un filtru de experiență nici pentru gestionarii contabilității din entitățile publice, în timp ce, prin analogie, România impune cerințe de cel puțin 3-5 ani de astfel de stagiu, luând în considerație specificul de lucru și responsabilitatea publică, în acest caz.

O lege pentru Fisc, dar nu pentru contabili
Prin Proiectul de Lege, Ministerul Finanțelor își asumă (în continuare) rolul de gestionar al Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), sub pretextul faptului că "este organul responsabil pentru aprobarea și stabilirea politicilor în domeniul contabilității". Întrucât obiectivele noii legi a Contabilității tind spre alinierea la standardele europene de gestionare și evidență contabilă, trebuie de recunoscut că există o logică în preluarea practicii europene în gestionarea Standardelor Naționale de Contabilitate.

Ideea unui Comitet pentru Standarde de Contabilitate (propusă și în timpul consultărilor publice, dar respinsă de Ministerul Finanțelor), cu statut de autoritate independentă față de Minister și atribuții la implementarea și actualizarea SNC-urilor, și cu finanțare de la BNM și actori relevanți de interes public și privat, pare tot mai fezabilă în condițiile actuale când practica unor astfel de Agenții (de exemplu Oficiul Național al Viei și Vinului) s-a soldat cu rezultate bune.

În consecinţă, scrierea şi interpretarea standardelor de contabilitate va rămâne în sarcina Ministerului Finanţelor, care este responsabil, în acelaşi timp, şi de încasarea veniturilor la bugetul de stat. În aceste condiții există riscul permanent ca standardele de contabilitate și contabilitatea ca domeniu să fie puse în slujba beneficiarului prioritar - fiscalitatea.

Deoarece sistemul francez de evidență contabilă, și într-o măsură mai mică și cel britanic, au stat la baza principiilor de gestionare a contabilității naționale, fundamentate în anii 1996-1998, ar fi fost logică continuitatea atribuirilor de responsabilități, cum este de fapt și practica europeană. În același sistem britanic, de exemplu, Consiliul de Raportare Financiară (cotizat de companii mari, listate la bursă), este un organ independent, care joacă rolul de regulator în gestionarea standardelor de contabilitate încă din anii '80, prin intermediul Consiliului Standardelor de Contabilitate.

Un alt exemplu este Franța, unde Autorité des normes comptables (ANC) răspunde de reglementările contabile și de cercetarea în domeniul contabilității, lucruri inseparabile în Europa, spre deosebire de Moldova.

Copy-paste
Deși conform Directivei ce urmează a fi transpusă în legislația națională prin noua lege a Contabilității caracterul obligatoriu al auditului este o prerogativă internă a fiecărui stat membru, Proiectul de Lege tratează criteriile de mărime a entităților ce urmează a fi supuse auditului obligatoriu într-un mod identic cu cele de clasificare a companiilor în 4 categorii (micro, mici, medii și mari). Ministerul Finanțelor pune accentul pe proceduri și afirmă că "criteriile de mărime au fost stabilite conform echivalentului în monedă națională prin aplicarea cursului de schimb [...] la data intrării în vigoare a Directivei 2013/34/EU".

Un studiu al Federației Contabililor Europeni relevă că criteriile de audit și cele generale de clasificare a întreprinderilor diferă în statele UE, iar multe dintre aceste țări au adoptat criterii mult mai "modeste" raportate la compania medie din Directivă, deși au o economie mult mai mare decât cea a Republicii Moldova.

Astfel, proiectul stipulează auditul obligatoriu pentru entitățile de interes public, dar și cele private de dimensiuni mijlocii și mari (active - 318 milioane lei, venituri din vânzări - 636 milioane lei și număr angajați - 250).

În context, dr. conferențiar universitar Liliana Lazari, șefa catedrei "Contabilitate" în cadrul Academiei de Studii Economice, a menționat pentru EuroPass că în cadrul discuțiilor asupra Proiectului noii Legi a Contabilității s-a sesizat că atât mediul de afaceri, cât și cel academic insistă în continuare pe faptul ca să fie introdusă în Proiect cerința studiilor superioare economice, contabile, pentru funcția de contabil-șef, cel puțin la nivelul de entități publice și companii mari, ca categorie separată. O alternativă ar fi calificarea națională în profesia de contabil.

Mai mult, Dna Lazari explică că în urma consultărilor care au avut loc cu Camera Auditorilor din România, reprezentanții acestei entități au afirmat ca încă în anul 2016 în România s-a stopat procesul de transpunere a acestei Directive în legislația națională contabilă, deoarece este foarte dificil și puțin fezabil a introduce astfel de prevederi în România la moment.

În concluzie putem menţiona că această lege ar trebui să contribuie mai mult la consolidarea profesiei contabile. Acest fapt ar putea fi realizat în special prin transmiterea unor funcţii de auto-reglementare a profesiei organizaţiilor profesionale ale contabililor. Autorităţile se pare că însă se tem şi aici să adopte paşi în direcţia simplificării cadrului de reglementare a businessului, pentru a nu pierde controlul.

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipulării economice prin intermediul mass-media", implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass". Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass.