37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi ContabilȘef   »   Limita minimă pentru baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale. Noi precizări

Limita minimă pentru baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale. Noi precizări

05.09.20221.268 views
(1 voturi, medie: 5,00 din 5)
Se încarcă...

Conform Legii nr. 259 din 26.08.2022 pentru modificarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial Nr. 274-277 din 02.09.2022 au fost efectuate un șir de modificări în Codul Muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003 și în Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999.

Astfel la art. 124 ”Concediul de maternitate şi concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului” din Codul Muncii textul „(3) Concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului poate fi folosit de ambii părinţi alternativ, în fracţiuni, conform disponibilităţii fiecăruia, cu condiţia să nu se suprapună fracţiunile.” se substituie cu textul:

„(3) Concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului poate fi folosit de ambii părinţi alternativ, în fracţiuni, conform disponibilităţii fiecăruia, cu condiţia să nu se suprapună fracţiunile. Acest concediu se include în vechimea în muncă, inclusiv în vechimea în muncă specială, şi în stagiul de cotizare.”

Această completare întra în vigoare din 01.09.2022.

Totodată a fost efectuată o modificare importantă în articolul 22 ”Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale” din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 prin care prevederile din alin. (1) (Baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale o constituie fondul de retribuire a muncii şi alte recompense. Baza lunară de calcul pentru fiecare angajat nu poate fi mai mică decât 25 la sută din suma lunară a contribuțiilor calculate din salariul minim lunar pe țară stabilit de legislație) vor avea un nou  cuprins:

„(1) Baza lunară de calcul pentru fiecare salariat nu poate fi mai mică decât salariul minim lunar pe țară stabilit de legislație, proporțional timpului lucrat. Contribuția de asigurări sociale calculată la baza lunară de calcul pentru fiecare salariat cu timp de muncă parțial sau regim de activitate redusă nu poate fi mai mică de 25% din contribuția de asigurări sociale calculată la salariul minim lunar pe țară.””

Prin urmare a fost stabilită limita minimă pentru baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale -  salariul minim lunar pe țară. Amintim că recent au fost efectuate modificări în Legea salarizării nr. 847 din 14.02.2002 prin care noțiunea „cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” a fost substituită cu „salariului minim” care este definit ca mărimea minimă a retribuției, în lei, stabilită de către stat pentru o muncă simplă, necalificată, sub nivelul căreia angajatorul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră, îndeplinită de angajat.

Modificările respective vor întra în vigoare din 01.01.2023.


Note:

Articolul 97 din Codul Muncii. Timpul de muncă parțial (munca pe fracțiune de normă)

(1) Angajatorul poate angaja salariați cu ziua sau săptămîna de muncă parțială (pe fracțiune de normă), durata concretă a timpului de muncă parțial fiind consemnată în contractul individual de muncă, în conformitate cu prevederile art. 49 alin. (1) lit. l).

(2) Timpul de muncă parțial poate fi stabilit și după încheierea contractului individual de muncă, cu acordul ambelor părți ale acestuia. La cererea femeii gravide, a salariatului care are copii în vîrstă de pînă la 10 ani sau copii cu dizabilități (inclusiv aflaţi sub tutela sa) ori a salariatului care îngrijeşte un membru al familiei bolnav, în conformitate cu certificatul medical, angajatorul este obligat să le stabilească ziua sau săptămîna de muncă parţială.

(3) Munca pe fracțiune de normă este retribuită proporţional timpului lucrat sau în funţie de volumul lucrului efectuat.

 Articolul 972 din Codul Muncii. Regimul de activitate redusă

(1) Angajatorul poate stabili regimul de activitate redusă, cu repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii, la nivel de unitate, pentru cel puțin 25% din numărul salariaților din cadrul unității:

  1. a) în mod unilateral, în caz de stare de urgență, de asediu și de război sau în caz de stare de urgență în sănătate publică;
  2. b) cu acordul scris al salariaților vizați, în caz de conjunctură economică defavorabilă, dificultăți de aprovizionare cu materii prime sau energie, intemperii cu caracter excepțional, transformare, restructurare sau modernizare a întreprinderii ori în alte circumstanțe cu caracter excepțional, în modul stabilit de Guvern.

(2) Regimul de activitate redusă poate fi stabilit pentru o perioadă de până la 3 luni consecutive, dar nu mai mult de 5 luni pe an.

(3) În cazul aplicării prevederilor alin. (1) lit. b), angajatorul este obligat să solicite opinia consultativă a reprezentanților salariaților privind stabilirea regimului de activitate redusă cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de depunerea cererii de acordare a ajutorului pentru salariații cu regim de activitate redusă.

(4) Durata timpului de muncă prevăzută în contractul individual de muncă al salariatului poate fi redusă, în condițiile prezentului articol, cu cel mult 50%, munca salariatului fiind retribuită proporțional cu timpul lucrat.

(5) Salariații cărora, în conformitate cu prevederile prezentului articol, li s-a stabilit regim de activitate redusă beneficiază de un ajutor în modul stabilit de Guvern.

(6) Pe perioada regimului de activitate redusă, stabilit în condițiile prezentului articol, este interzisă angajarea salariaților pentru prestarea unei munci similare celei prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus.

(7) Angajatorul stabilește regimul de activitate redusă ulterior adoptării deciziei de acordare a ajutorului pentru salariații al căror timp de muncă a fost redus.

Conform Legii nr. 259 din 26.08.2022 pentru modificarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial Nr. 274-277 din 02.09.2022 au fost efectuate un șir de modificări în Codul Muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003 și în Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999.

Astfel la art. 124 ”Concediul de maternitate şi concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului” din Codul Muncii textul „(3) Concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului poate fi folosit de ambii părinţi alternativ, în fracţiuni, conform disponibilităţii fiecăruia, cu condiţia să nu se suprapună fracţiunile.” se substituie cu textul:

„(3) Concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului poate fi folosit de ambii părinţi alternativ, în fracţiuni, conform disponibilităţii fiecăruia, cu condiţia să nu se suprapună fracţiunile. Acest concediu se include în vechimea în muncă, inclusiv în vechimea în muncă specială, şi în stagiul de cotizare.”

Această completare întra în vigoare din 01.09.2022.

Totodată a fost efectuată o modificare importantă în articolul 22 ”Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale” din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 prin care prevederile din alin. (1) (Baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale o constituie fondul de retribuire a muncii şi alte recompense. Baza lunară de calcul pentru fiecare angajat nu poate fi mai mică decât 25 la sută din suma lunară a contribuțiilor calculate din salariul minim lunar pe țară stabilit de legislație) vor avea un nou  cuprins:

„(1) Baza lunară de calcul pentru fiecare salariat nu poate fi mai mică decât salariul minim lunar pe țară stabilit de legislație, proporțional timpului lucrat. Contribuția de asigurări sociale calculată la baza lunară de calcul pentru fiecare salariat cu timp de muncă parțial sau regim de activitate redusă nu poate fi mai mică de 25% din contribuția de asigurări sociale calculată la salariul minim lunar pe țară.””

Prin urmare a fost stabilită limita minimă pentru baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale -  salariul minim lunar pe țară. Amintim că recent au fost efectuate modificări în Legea salarizării nr. 847 din 14.02.2002 prin care noțiunea „cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” a fost substituită cu „salariului minim” care este definit ca mărimea minimă a retribuției, în lei, stabilită de către stat pentru o muncă simplă, necalificată, sub nivelul căreia angajatorul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră, îndeplinită de angajat.

Modificările respective vor întra în vigoare din 01.01.2023.


Note:

Articolul 97 din Codul Muncii. Timpul de muncă parțial (munca pe fracțiune de normă)

(1) Angajatorul poate angaja salariați cu ziua sau săptămîna de muncă parțială (pe fracțiune de normă), durata concretă a timpului de muncă parțial fiind consemnată în contractul individual de muncă, în conformitate cu prevederile art. 49 alin. (1) lit. l).

(2) Timpul de muncă parțial poate fi stabilit și după încheierea contractului individual de muncă, cu acordul ambelor părți ale acestuia. La cererea femeii gravide, a salariatului care are copii în vîrstă de pînă la 10 ani sau copii cu dizabilități (inclusiv aflaţi sub tutela sa) ori a salariatului care îngrijeşte un membru al familiei bolnav, în conformitate cu certificatul medical, angajatorul este obligat să le stabilească ziua sau săptămîna de muncă parţială.

(3) Munca pe fracțiune de normă este retribuită proporţional timpului lucrat sau în funţie de volumul lucrului efectuat.

 Articolul 972 din Codul Muncii. Regimul de activitate redusă

(1) Angajatorul poate stabili regimul de activitate redusă, cu repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii, la nivel de unitate, pentru cel puțin 25% din numărul salariaților din cadrul unității:

  1. a) în mod unilateral, în caz de stare de urgență, de asediu și de război sau în caz de stare de urgență în sănătate publică;
  2. b) cu acordul scris al salariaților vizați, în caz de conjunctură economică defavorabilă, dificultăți de aprovizionare cu materii prime sau energie, intemperii cu caracter excepțional, transformare, restructurare sau modernizare a întreprinderii ori în alte circumstanțe cu caracter excepțional, în modul stabilit de Guvern.

(2) Regimul de activitate redusă poate fi stabilit pentru o perioadă de până la 3 luni consecutive, dar nu mai mult de 5 luni pe an.

(3) În cazul aplicării prevederilor alin. (1) lit. b), angajatorul este obligat să solicite opinia consultativă a reprezentanților salariaților privind stabilirea regimului de activitate redusă cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de depunerea cererii de acordare a ajutorului pentru salariații cu regim de activitate redusă.

(4) Durata timpului de muncă prevăzută în contractul individual de muncă al salariatului poate fi redusă, în condițiile prezentului articol, cu cel mult 50%, munca salariatului fiind retribuită proporțional cu timpul lucrat.

(5) Salariații cărora, în conformitate cu prevederile prezentului articol, li s-a stabilit regim de activitate redusă beneficiază de un ajutor în modul stabilit de Guvern.

(6) Pe perioada regimului de activitate redusă, stabilit în condițiile prezentului articol, este interzisă angajarea salariaților pentru prestarea unei munci similare celei prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus.

(7) Angajatorul stabilește regimul de activitate redusă ulterior adoptării deciziei de acordare a ajutorului pentru salariații al căror timp de muncă a fost redus.

Comentarii

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...