În Parlament este înregistrat proiectul de lege ce prevede armonizarea legislaţiei naţionale (Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și Legea nr.75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul) în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

Proiectul prevede completarea Legii nr. 308/2017 cu noțiuni noi. Respectiv, moneda virtuală va fi definită ca reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar care este acceptată de către persoane fizice sau juridice drept mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată sau tranzacționată în mod electronic.

Furnizori de servicii privind monedele virtuale se vor considera persoanele juridice, ce prestează unor terţi în calitate de profesionist, în baza actelor permisive corespunzătoare, concomitent sau cel puțin una din următoarele servicii de:

• schimb între monedele virtuale și monedele fiduciare;
• schimb între una sau mai multe forme de monede virtuale;
• transferul monedelor virtuale;
• păstrare în siguranţă a cheilor criptografice private în numele clienţilor săi, pentru deţinerea, stocarea şi transferul de monede virtuale;
• participare și/sau furnizare a serviciilor financiare legate de oferta unui emitent și/sau vânzarea unei monede virtuale.

Concomitent, documentul propune și definițiile pentru noțiunile de certificat în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, construcţie juridică, tranzacţii/operațiuni care au legătură între ele.

Autorii propun o nouă redacție a art. 4 alin. (1) ce prevede completarea listei entităților raportoare ce cad sub incidența prevederilor Legii nr. 308/2017, cu următoarele categorii: executori judecătorești, administratori autorizați, furnizori de servicii privind monedele virtuale și furnizori de servicii de finanțare participativă.

Proiectul legii mai stabilește revizuirea măsurilor de precauție privind clienții. Astfel, se prevede micșorarea valorii tranzacțiilor efectuate prin una sau mai multe operațiuni care au legătură între ele, ținînd cont de cerințele la nivel național de la 300000 de lei la 200000 de lei. În schimb, în cazul furnizorilor de servicii privind monedele virtuale măsurile de precauție se vor aplica indiferent de valoarea tranzacției.

Adițional, pentru entităţile raportoare va interveni obligaţia ca rezultatele evaluării în domeniul propriu de activitate a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului să fie consemnate într-un raport de evaluare, aprobat de către persoana de conducere responsabilă de asigurarea  conformităţii  politicilor  şi  procedurilor  cu  cerinţele  legale  privind  prevenirea  şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului din cadrul entităţii raportoare.

Reieşind din necesitatea de accesare imediată de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor şi alte autorităţi competente a informaţiilor privind identitatea titularilor casetelor de valori, se propune completarea art. 14 alin. (20) din lege prin atribuirea Serviciului Fiscal de Stat competenței de creare, gestionare şi actualizare a Registrului casetelor de siguranţă ale persoanelor fizice şi juridice.  

În cazul aprobării proiectului, modificările propuse la Legea nr. 75/2020 prevăd introducerea noțiunilor de control inopinat și control planificat, precum și completarea cu prevederi privind posibilitatea de prelungire și suspendare a controlului.