SNC „CONTRACTE DE CONSTRUCŢII”

Repartizarea costurilor efective de regie recuperabile între mai multe contracte

Exemplul 8. Un antreprenor execută două contracte - „A" şi „B". În luna septembrie 201X costurile efective de regie ale construcţiei au constituit 350 000 lei. Politicile contabile prevăd repartizarea costurilor efective de regie ale construcţiei în baza costurilor de regie recuperabile de beneficiari conform sumei acestora prevăzute în devizul de cheltuieli contractuale, care constituie pentru contractul „A" - 220 000 lei, iar pentru contractul „B" - 140 000 lei.
Calculul repartizării costurilor efective de regie recuperabile este prezentat în tabelul 2.

Tabelul 2

Repartizarea costurilor efective de regie recuperabile

Contracte de construcţie

Costurile de regie prevăzute în devizul de cheltuieli contractuale, lei

Coeficientul de repartizare

Costurile efective de regie, lei

1

2

3

4 = 2 x 3

„A"

220 000

0,97222

213 889

„B"

140 000

0,97222

136 111

Total

360 000

x

350 000

Coeficientul de repartizare se determină ca raport dintre mărimea totală a costurilor efective de regie ale construcţiei şi mărimea totală a costurilor de regie ale construcţiei recuperate de către beneficiari conform sumelor prevăzute în devizul de cheltuieli contractuale în perioada de gestiune, care este egal cu 0,97222 (350 000 lei : 360 000 lei).
În baza datelor din exemplu, în luna septembrie 201X antreprenorul reflectă costurile efective de regie repartizate - ca majorare a costurilor contractuale şi diminuare a costurilor de regie aferente contractelor „A" în sumă de 213 888 lei şi „B" în sumă de 136 112 lei.

Repartizarea pe contracte concrete a costurilor efective de exploatare a maşinilor şi mecanismelor utilizate la executarea mai multor contracte

Exemplul 7. Un antreprenor execută două contracte - „A" şi „B". În luna septembrie 201X costurile efective de exploatare a maşinilor şi mecanismelor pentru grupul „tractoare-buldozere" au constituit 50 000 lei. Conform politicilor contabile costurile de exploatare se repartizează pe contracte proporţional numărului efectiv de maşină-ore - 530, care constituie pentru contractul „A" - 300, iar „B" - 230.
Repartizarea costurilor efective de exploatare a maşinilor şi mecanismelor este prezentată în tabelul 1.

Tabelul 1

Repartizarea costurilor efective de exploatare a maşinilor şi mecanismelor

Contracte de construcţie

Numărul efectiv de maşină-ore

Costul unei maşină-ore, lei

Costurile efective de exploatare a maşinilor şi mecanismelor, lei

1

2

3

4 = 2 x 3

„A"

300

94,34

28 302

„B"

230

94,34

21 698

Total

530

94,34

50 000

Costurile efective ale unei maşină-ore se determină ca raport dintre costurile totale efective de exploatare a maşinilor şi mecanismelor pentru grupul „tractoare-buldozere" şi numărul total de maşină-ore lucrate, care este egal cu 94,34 lei (50 000 lei : 530 maşină-ore).
În baza datelor din exemplu, în luna septembrie 201X antreprenorul va reflecta repartizarea costurilor efective de exploatare a maşinilor şi mecanismelor repartizate - ca majorare a costurilor contractuale şi diminuare a costurilor de exploatare a maşinilor şi mecanismelor aferente contractelor:
- „A" - 28 302 lei;
- „B" - 21 698 lei.

Diminuarea costurilor directe contractuale cu valoarea activelor vîndute

Exemplul 6. În luna octombrie 201X, după finalizarea contractului privind construirea depozitului, antreprenorul a vîndut un echipament care poate fi utilizat numai la executarea lucrărilor de construcţie a obiectului dat. Valoarea de vînzare a constituit 6 000 lei.

În baza datelor din exemplu, în luna octombrie 201X antreprenorul va înregistra valoarea echipamentului vîndut în sumă de 6 000 lei - ca majorare a creanţelor şi diminuare a costurilor contractuale.

Recunoașterea venitului sub formă de prime de stimulare

Exemplul 5. Un antreprenor a încheiat, pe o perioadă de 5 ani, un contract pentru construirea unui depozit în valoare de 7 000 000 lei. Contractul prevede o plată suplimentară în mărime de 0,03% din valoarea contractului pentru fiecare zi de finalizare înainte de termen a acestuia. Antreprenorul a finalizat construcţia cu 60 de zile înainte de termenul stabilit.

În baza datelor din exemplu, venitul sub formă de prime de stimulare constituie 126 000 lei (7 000 000 lei x 60 x 0,0003) şi se recunoaşte ca venit contractual, iar suma totală a venitului contractual - 7 126 000 lei (7 000 000 lei + 126 000 lei).

Recunoașterea venitului din reclamaţii

Exemplul 4. Un antreprenor a încheiat un contract pentru construirea unei clădiri pe o durată de 2 ani în valoare de 4 800 000 lei. Costurile de deviz aferente contractului constituie 3 900 000 lei. În procesul executării lucrărilor antreprenorul a depistat în proiectul respectiv o eroare a cărei corectare necesită costuri suplimentare în sumă de 130 000 lei. În legătură cu aceasta antreprenorul a înaintat o reclamaţie beneficiarului, care a fost recunoscută de către acesta. Norma profitului constituie 20% sau 26 000 lei (130 000 lei x 0,2).

În baza datelor din exemplu, antreprenorul va recunoaşte venitul din reclamaţie în mărime de 156 000 lei (130 000 lei + 26 000 lei) ca venit contractual, iar costurile suportate efectiv în sumă de 130 000 lei - drept costuri contractuale. Suma totală a venitului contractual constituie 4 956 000 lei (4 800 000 lei + 156 000 lei), iar suma totală a costurilor contractuale - 4 030 000 lei (3 900 000 lei + 130 000 lei).

Tratarea lucrărilor de construcţie aferente unui activ conex ca un contract separat

Exemplul 2. Un antreprenor în luna februarie 201X a încheiat un contract pe 2 ani pentru construirea unui bloc locativ cu preţul contractual de 35 000 000 lei. În luna octombrie a aceluiaşi an beneficiarul a decis să construiască, lîngă blocul locativ, un garaj, preţul acestuia fiind de 2 000 000 lei. Din acest motiv părţile au acceptat modificarea contractului iniţial.

În baza datelor din exemplu, construirea garajului se deosebeşte de cea a blocului locativ şi din aceste considerente se tratează ca contract separat.

Recunoașterea venitului din modificările contractului

Exemplul 3. Un antreprenor a încheiat, pe o perioadă de 2 ani, un contract pentru construirea unei clădiri în valoare de 6 200 000 lei. La începutul anului doi beneficiarul a solicitat antreprenorului să înlocuiască materialele prevăzute pentru finisarea clădirii. Valoarea contractuală a modificării acceptată de antreprenor şi recuperabilă de către beneficiar constituie 800 000 lei.

În baza datelor din exemplu, suma totală a venitului contractual va fi majorată şi va constitui 7 000 000 lei (6 200 000 lei + 800 000 lei). Venitul aferent modificării se va include în valoarea contractului în perioada executării lucrărilor corespunzătoare.

Contractele de construcţie cu unul sau mai mulţi beneficiari tratate ca un singur contract

Exemplul 1. O entitate-antreprenor a încheiat trei contracte în vederea construirii unei secţii de producţie, a unei cazangerii şi a unui bloc administrativ.
Contractele au fost negociate într-un singur pachet, cu marja globală a profitului de 10%. Proiectul de construcţie a obiectelor va fi elaborat de aceeaşi entitate, iar perioada de execuţie a contractelor este de 2 ani.

În baza datelor din exemplu, cele trei contracte vor fi tratate ca un singur contract de construcţie.

1 2

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...