Date iniţiale. O gospodărie de fermier, care aplică metoda de casă, a efectuat în decembrie 201X următoarele operaţiuni economice: încasarea numerarului la 10.12.201X pentru comercializarea grîului din roadă a anului precedent în valoarea de 15 000 lei; achitarea la 14.12.201X a seminţelor procurate de legume în sumă de 230 lei; încasarea la 15.12.201X a plăţii pentru acordarea serviciilor de arat în valoare de 850 lei; achitarea la 21.12.201X a serviciilor veterinare acordate gospodăriei de către titularul patentei de întreprinzător în sumă de 175 lei; încasarea la 27.12.201X a despăgubirii în sumă de 2 300 lei primite de la compania de asigurări pentru acoperirea pierderilor din inundaţie; achitarea la 28.12.201X a motorinei procurate în valoare de 1480 lei; calcularea la 31.12.201X a uzurii mijloacelor fixe pentru anul curent în sumă de 1 540 lei.

În baza datelor din exemplu, gospodăria de fermier înregistrează aceste operaţiuni în Registrul-jurnal în felul următor:

Extrasul din Registrul-jurnal de venituri şi cheltuieli pe luna decembrie 201X

* 14 725 lei = 18 150 lei - 3 425 lei
** 12 250 lei = (18 150 lei - 2 300 lei) - (3 425 lei - 175 lei)

Exemplul 6. O gospodărie de fermier la 15 decembrie 20X1 a efectuat inventarierea inventarului gospodăresc şi a întocmit lista de inventariere prezentată mai jos:

Lista de inventariere a inventarului gospodăresc din 15 decembrie 201X

Numele şi prenumele                                                                                                Semnătura

Exemplul 5. O întreprindere individuală a recepţionat la 20 decembrie 201X de la un furnizor străin mărfuri în valoare de 300 dolari SUA care au fost achitate la 15 ianuarie 201X+1 cînd cursul de schimb a constituit 12,45 lei/dolar SUA.

În baza datelor din exemplu, persoana fizică-întreprinzător reflectă în Registrul-jurnal la data achitării mărfurilor cheltuieli în sumă de 3 735 lei (300 dolari SUA x 12,45 lei/dolar SUA).

Exemplul 3. O întreprindere individuală dispune de o clădire cu valoarea totală de 180 000 lei, trei pătrimi (3/4) din care se foloseşte ca magazin şi o pătrime (1/4) - ca locuinţă a familiei persoanei fizice-întreprinzător.

În baza datelor din exemplu, valoarea de intrare a clădirii utilizate în activitatea de întreprinzător constituie 135 000 lei (180 000 lei : 4 x 3) şi se reflectă în Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi proprietăţii nemateriale.

Exemplul 4. O întreprindere individuală a vîndut un calculator al cărui valoare de intrare constituie 17 000 lei. Uzura acumulată la data vînzării este egală cu 9 000 lei. Din vînzarea calculatorului s-a încasat numerar:
- varianta I - 10 000 lei;
- varianta II - 7 000 lei.

În baza datelor din exemplu, întreprinderea înregistrează:
- ieşirea calculatorului în Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi proprietăţii nemateriale;
- valoarea nesupusă uzurii a calculatorului ca cheltuieli în sumă de 8 000 lei (17 000 lei - 9 000 lei) în coloana 7 a Registrului-jurnal;
- veniturile din vînzarea calculatorului în sumă de: 10 000 lei - pentru varianta I sau 7 000 lei - pentru varianta II în coloana 5 a Registrului-jurnal.
Rezultatul obţinut din vînzarea calculatorului va constitui pentru varianta:
I - profit în suma de 2 000 lei (10 000 lei - 8 000 lei);
II - pierdere în sumă de 1 000 lei (7 000 lei - 8 000 lei).

Exemplul 2. O gospodărie de fermier a vîndut produse agricole în sumă de 9 000 lei la 10 februarie 201X plata pentru care a fost încasată la 17 martie 201X. La 15 februarie 201X fermierul a cumpărat un lot de seminţe în sumă de 1 580 lei care a fost achitată la 20 martie 201X. Seminţele au fost semănate la 5 aprilie 201X.

În baza datelor din exemplu, în Registrul-jurnal al gospodăriei de fermier se reflectă:
- la 17 martie 201X - veniturile încasate din vînzarea produselor în sumă de 9 000 lei;
- la 20 martie 201X - cheltuielile aferente seminţelor procurate şi achitate în sumă de 1 580 lei.

Exemplul 1. O întreprindere individuală a achitat servicii comunale în suma totală de 4 000 lei pentru încălzirea clădirii, din care:
- varianta I: trei pătrimi(3/4) a suprafeţei se foloseşte ca magazin, iar o pătrime (1/4) - ca locuinţă a familiei persoanei fizice-întreprinzător;
- varianta II: trei pătrimi (3/4) a suprafeţei se foloseşte ca locuinţă a familiei persoanei fizice-întreprinzător, iar o pătrime (1/4) - ca magazin.

În baza datelor din exemplu, în contabilitatea întreprinderii individuale:
- în cazul variantei I se înregistrează cheltuielile privind serviciile comunale în suma de 3 000 lei (4 000 lei : 4 x 3);
- în cazul variantei II nu se înregistrează cheltuielile privind serviciile comunale.