37.9k
Home  »  Articole  »  Audit şi control intern   »   În ce direcţie se dezvoltă profesia de audit?

În ce direcţie se dezvoltă profesia de audit?

23.06.20106.908 views

În ce direcţie se dezvoltă profesia de audit?

În ultimul timp în legătură cuintenţia Republicii Moldova de asociere la Comunitatea Europeanăşi din cauza că legea privind activitatea de audit nu funcţionează  la maxim, tot mai des se pune în discuţie necesitateaefectuării unor modificări în profesia auditului, în special în fortificareaprocesului de supraveghere publică.

Piaţa auditului în RM este destul derestrânsă. La moment există circa 260 auditori certificaţi. Companii de auditsi auditori individuali, care posedă licenţă pentru a practica activitatea deaudit sînt la număr de 127 unităţi. O bună parte din auditori şi companii deaudit nu efectuează misiuni de audit, deci sunt inactivi. Conform ultimelormodificări în Legea cu privire la audit, auditul este obligatoriu la entităţide interes public, care la moment sînt circa 60 de companii. Practic auditulacestor companii este efectuat de companii Big4 şi până la 10 companii de auditlocale.

De aceea înainte de luarea a unordecizii privind crearea unui sistem nou de supraveghere publica trebuie foartebine analizată situaţia creată, şi numaidecît luând în consideraţie specificulşi mentalitatea moldovenească.

Să vedem principalele motive dincare nu funcţionează supravegherea publică în Moldova. În primul rând oproblemă „veşnică” - absenţa resurselor financiare adecvate pentru finanţareasupravegherii publice, care la rândul său duce la lipsa specialiştilor îndomeniul controlului calităţii. La moment bugetul de stat este unica sursă definanţare a organelor abilitate. Un alt motiv este lipsa implicării active aprofesiei în elaborarea actelor normative privind reglementarea activităţii deaudit.

Aici trebuie de făcut comentarii. Lamoment în Moldova sânt 3 asociaţii profesionale Asociaţia Obştească “Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesioniştidin Republica Moldova” (Asociaţia obştească ACAP RM), Asociaţia Obştească AsociaţiaAuditorilor şi Societăţilor de Audit „AFAM” şi AsociaţiaAuditorilor şi Consultanţilor în Management din Republica Moldova AO„Ecofin-Consult”. Nici auditorii certificaţi nici firmele de audit nu sîntobligaţi de a fi membru a unui organ profesional. Din păcate la moment există lipsa conlucrării dintreasociaţiile profesionale în domeniul contabilităţii şi auditului.  Din aceste motive asociaţiile încă nu auevoluat considerabil şi nu au capacităţi mari în sprijinul profesiei. Cu atâtmai mult sînt mulţi auditori, care nu sînt membri a nici unei din asociaţii.

Nu este clară poziţia companiilorBig4. Aceste companii nu se implică în viaţa profesiei de audit din ţară, luândîn consideraţie că cea mai mare cotă din piaţa auditului aparţine lor. De faptcompaniile Big4 trebuie să fie primii cointeresaţi ca în profesie să fieregulă. Dar probabil această situaţie este convenabilă atâta timp cît pe piaţaauditului există un haos şi prin urmare lipsa încrederii în companiile de auditautohtone, care nu pot face concurenţă serioasă companiilor Big4. Pe de altă parte aceste companii au oexperienţă internaţională vastă, care ar putea să fie de folos ţării în care eiactivează.

Problema implicării profesiei înprocesul de reglementare a activităţii de audit se soluţionează foarte simplu,obligarea prin lege a auditorilor certificaţi şi companiilor de audit de a fimembru al organului profesional. Este cert un lucru că odată cu introducereaacestei obligativităţi, mulţi auditori şi companii de audit, care nu efectueazămisiuni de audit o să se retragă din profesie (deoarece va trebui să suportecheltuieli suplimentare în formă de cotizaţii de membru) şi o să rămînă numaicei care real activează  pe piaţă.

Nu apar nici un fel de dubii căConsiliul de Supraveghere a activităţii de audit (in continuare CSAA) trebuiesă rămînă – aceasta este o cerinţă a directivei europene. Însă odată cuinvestirea cu atîtea funcţii prin lege, firesc se cere crearea a unei structuriorganizaţionale ale CSAA, care ar permite îndeplinirea tuturor funcţiilorîmputernicite. Totodată, CSAA trebuie să fie un organism destul de izolat şiindependent în luarea deciziilor, separat de Ministerul Finanţelor şisalariaţii lui să fie remuneraţi adecvat. De fapt se cere o finanţaresuplimentară la acele mijloace băneşti, care se acordă de stat. Finanţareasuplimentară poate proveni din profesie.

La următoare etapă profesia trebuiesă decidă dacă se modelează o structură nouă a supravegherii publice sau seperfecţionează cea existentă. Să încercăm să analizăm în linii generaleavantajele a fiecărei din direcţiile de dezvoltare posibile.

În prima variantă se propune de amerge pe calea creării a unui organ profesional al auditorilor şi companiilorde audit unic, cu împuternicire a funcţiilor de control extern al calităţii,procesul de sancţionare, monitorizarea procesului de dezvoltarea profesionalăcontinue, elaborarea actelor normative în domeniul ce ţine de reglementareaauditului, şi treptat până la certificarea auditorilor şi tinerea registrelorde auditori certificaţi şi companiilor de audit.CSAA va reveni la funcţia demonitorizare a procesului de control al calităţii. Totodată aceasta variantăprobabil va arunca dezvoltarea profesiei încă pe vreo 2-3 ani în urmă, deoarececrearea unui organ viabil şi funcţional nou necesită atît eforturi mari,resurse, cît şi timp. Dar din alt punct de vedere crearea acestui organ vaelimina conflictul dintre grupuri de interese din profesia noastră, ceia ceeste considerat de mulţi auditori ca o soluţie cea mai optimă. Există ovariantă ca organul profesional să fie creat pe baza unei din asociaţiileexistente. Este evident că în cazul dat conducerea va trebui să-şi prezintedemisia şi să se alegă o conducere nouă de către toţi auditorii la o adunaregenerală a auditorilor. Sursa de finanţare principală a organului profesionalva fi cotizaţiile de membru a auditorilor şi companiilor de audit, şi peste oanumită perioadă din cursuri de perfecţionare (dar nu cred că vor fi sumeconsiderabile, deoarece pe piaţa cursurilor de perfecţionare deja există cîtevainstituţii) şi editarea şi vînzarea de literatură de specialitate.

Conform calculelor unor specialiştibugetul anual minim necesar pentru buna funcţionare a organului profesional nouse estimează de a fi nu mai puţin de 1 mln. lei. Luând în consideraţie căvolumul vânzărilor în domeniul auditului se ridică la 100 mln. lei anual, arreieşi că cotizaţiile minime ar constitui 1% din vînzări. Pare a fi o sumăacceptabilă.

În cea de a două variantă  se propune de lăsat acele structuri care sînt,numai că va trebui de efectuat o repartizare nouă a responsabilităţilor întretoţi participanţii implicaţi în reglementarea şi supravegherea publică. Sepropune ca să rămînă asociaţiile profesionale existente, însă cărora deîmputernicit funcţia de control extern al calităţii lucrărilor de audit.Însarcina CSAA va rămîne funcţia de monitorizare a controlului calităţii şiefectuarea controlului calităţii în primul rînd la companii de audit, careefectuează auditul la entităţi de interes public în comun cu asociaţiaprofesională la care sînt membri aceste companii şi după caz controlul calităţiila companiile de audit în urma plîngerilor parvenite la CSAA. Prin aceasta sevor respecta prevederile directivei europene. Avantajele acestei repartizărieste evidentă, companiile de audit care efectuează audit la entităţi de interespublic sînt puţine şi controlul calităţii la aceste companii trebuie să fiefăcut nu mai puţin de o dată în 3 ani. Astfel pentru a acoperi acest volum delucru este destul un specialist din cadru CSAA. Finanţarea CSAA în acest caz seva putea efectua din sursele bugetului de stat, iar asociaţiile se vor finanţaca şi în prima variantă din cotizaţii de membru. Efectul acestor modificări seva simţi cu mult mai operativ. Faptul că vor exista mai multe asociaţiiprofesionale poate să nu fie o problemă, deopotrivă conform regulilor pieţii vaexista o concurenţă, care ar constitui un avantaj. Dar totodată, în bazapracticii Rusiei, asociaţiile în curînd o să înţeleagă că numai unindu-şieforturile sale, numai atunci ele vor putea reprezenta într-adevăr intereseleprofesiei.

Există încă un moment la caretrebuie să ne gîndim, ca organul profesional să fie mult mai credibil în faţapublicului, inclusiv şi în faţa Comunităţii Europene, el trebuie să fie membrual Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC). De a căpăta statutul demembru cu drept deplin într-un astfel de organism internaţional este destul decomplicat, costisitor şi durează în timp. În Moldova, în prezent există numaiun organ profesional, care posedă statut de membru cu drepturi depline în IFAC.

Procesul de supraveghere publicăeste un lucru firesc, care rezultă din funcţia principală a profesiei şi anumede a servi interesului public. De aceea opunerea acestui proces înseamnăpierderea încrederii în activitatea de audit, fapt care convine numai celor necuraţi la mînă. Prin urmare noi, auditorii, trebuie să lăsăm deoparte toateinteresele personale şi să decidem în ce direcţie trebuie să se dezvolteprofesia.

Adrian Ştirbu

Auditor licenţiat, CAP

Comentarii

  1. Galina Miron spune:

    Perfecta dreptate, trebuie de convocat adunarea generala a tuturor auditorilor licentaiati pentru a alege vectorul si a ne apara demnitatea de auditor de a decide dezvoltarea profesiei si performantele de audit, daca nu ne orientam la timp si nu vom stopa ceea ce se intimpla actualmente vom fi striviti….

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...