Prima  |  Articole  |  Fiscalitate | Avizul ACAP asupra proiectului Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea modificărilor si completărilor ce se operează în Hotărârea Guvernului nr. 489 din 04.05.1998

Avizul ACAP asupra proiectului Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea modificărilor si completărilor ce se operează în Hotărârea Guvernului nr. 489 din 04.05.1998

29.07.2011   906   Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din RM

Votează: 0.0/5 (0 Voturi )

imprimare

Avizul ACAP asupra proiectului Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea modificărilor si completărilor ce se operează în Hotărârea Guvernului nr. 489 din 04.05.1998

 

Analizând proiectul de modificare a Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 489 din 04 mai 1998 (în continuare „Regulament”) ACAP RM a notificat problemele şi a propus următoarele modificări:

1. Suntem de părerea că există o necesitate strictă de a evita careva dubii la alegerea organizaţilor cărora contribuabili adresează ajutor filantropic şi de sponsorizare ca cheltuielile suportate de ei în urma acordării ajutoarelor de filantropie şi sponsorizare acestor organizaţii să fie permise la deduceri în scopuri fiscale. Prevederea articolului 36, alineatul (2) a Codului Fiscal („pot fi deduse, conform prezentului articol, numai donaţiile făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate în art.51, a organizaţiilor necomerciale specificate în art.52, alin.(1), lit.a), b) şi la art.533, precum şi în favoarea organizaţiilor religioase specificate în art.52 alin.(1) lit.c”) prevede procedura de alegere a organizaţiilor, cheltuielile efectuate în folosul cărora pot fi deduse în scopuri fiscale. Termenul folosit în acest articol este „specificat”, adică evidenţiat şi enumerat, fixat, stabilit şi nu mai mult după sens. Normele articolului 52 stabilesc procedurile şi condiţiile pentru organizaţiile necomerciale ca ele să se folosească de scutirea privind impozitul pe venit, inclusiv înregistrarea la Inspectoratul Fiscal, şi necesitatea unor anumite certificări adăugătoare (certificatul de utilitate publică, de exemplu, necătînd la faptul că el nu este indicat nici în articolul 52 şi nici în oarecare alt articol a Codului Fiscal). Legătura dintre articolul 36(2) şi articolul 52 alin.(1) lit.a), b), c) este strict limitată. Articolul 36 nu trimite contribuabilul care doreşte sau care a înfăptuit donaţia filantropică sau de sponsorizare către normele articolului 52 în întregime, ci doar la lista de organizaţii, cheltuielile de filantropie şi sponsorizare în folosul cărora vor fi deductibile în limitele indicate în altă normă a Codului Fiscal. Această neclaritate în normele Codului Fiscal duce la situaţii când unii agenţi economici suferă pierderi în urma controalelor fiscale, când cheltuielile de filantropie/sponsorizare nu au fost acceptate de către Organul de Control la deduceri din cauza că beneficiarii nu au certificat de utilitate publică, necătînd la faptul că sunt în lista din art.52 alin.(1), lit.a), b) şi sunt înregistraţi oficial ca organizaţie necomerciala, iar statutul lor corespunde statutului de aşa organizaţie. Şi necătînd la faptul că articolul 36(2) nu adresează contribuabilul la normele articolului 52(4) si 52(5). În aceste doua articole, care nu au legătură cu articolul 36 este menţionat certificatul de stat (dar nu certificatul de utilitate publica) sub care poate fi înţeles şi certificatul de înregistrare de stat, de care dispun organizaţiile obşteşti din momentul constituirii. Certificatul de utilitate publică este un certificat de scutire de impozitul pe venit pentru organizaţiile necomerciale (cu legătura prea şubredă cu Codul Fiscal), este un avantaj de primire a granturilor bugetare şi a celor sub control statal, dar nu are nimic în comun cu dreptul de a primi ajutor filantropic şi cel de sponsorizare din sectorul real al economiei şi de la persoanele fizice; el nu are nimic în comun cu dreptul de deducere a cheltuielilor aferente filantropiei şi sponsorizării – în orice caz la moment, potrivit normelor Codului Fiscal.

Pentru a evita posibilitatea controalelor abuzive şi a sancţiunilor nejustificate, propunem introducerea termenului „enumerate” în normele legate de art. 51, 52 alin.(1) lit. a), b), organizaţiile religioase c) şi art. 533.

 2. Suntem de părerea că unele norme trebuie excluse din acest Regulament, căci ele funcţionează în baza altor legi sau acte normative şi repetarea lor în acest Regulament poate aduce la elemente de corupţie şi la posibilitatea de a anula dreptul de a deduce cheltuielile filantropice/sponsorizare pentru absolut toate întreprinderile. De exemplu, păstrarea normei “Atât filantropii şi sponsorii, cât şi destinatarii ajutorului filantropic şi sponsorizării trebuie să ţină evidenţa contabilă în conformitate cu legislaţia in vigoare” este o posibilitate nelimitată de a nu permite deducerea cheltuielilor de filantropie/sponsorizare din motivul că nu le place contabilitatea beneficiarului, spre exemplu. Exemplul doi: norma “Organul ce înregistrează organizaţiile care au dreptul de a primi ajutorul filantropic şi sponsorizări trebuie să exercite controlul asupra corespunderii activităţii acestor organizaţii, scopurilor pentru care sunt fondate” poate fi aplicată tot aşa ca şi norma de mai sus. Dacă acest organ există, să funcţioneze în limitele funcţiilor stabilite. Dar această normă este de prisos şi nu are nimic în comun cu dreptul şi documentarea deducerilor. Presupunem că acest organ nu oferă dreptul celor care nu sunt în listă să primească ajutor filantropic şi de sponsorizare. În opinia ACAP, această normă este şi greşit expusă. Organul existent – Comisia de certificare - nu are funcţia de înregistrare a organizaţiilor care au dreptul de a primi ajutorul filantropic şi sponsorizări, dar are funcţia de a înregistra organizaţiile ca entităţi publice, ca organizaţii non-profit cu drepturi de a fi scutite de impozitul pe venit. Comisia nu stabileşte că celelalte organizaţii nu au drepturi de a se folosi de ajutoare filantropice şi de sponsorizare.

 3. ACAP propune simplificarea procedurilor de documentare a donaţiilor.

Considerăm că contractele şi copiile documentelor de înregistrare sunt suficiente. Organizaţiile obşteşti trebuie să fie complet transparente, iar statutele lor – publice, prin intermediul site-urilor personale şi al site-ului Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova. În aşa caz nu este nevoie de nici un fel de copii ale statutului, căci informaţia va fi deschisă inclusiv pentru organele de control, agenţii economici şi persoanele fizice. Mai mult ca atât, considerăm necesar să fie făcute publice şi dările de seamă, care sunt prezentate de către aceste organizaţii Ministerului Justiţiei al RM sau altui organ de control, stipulat de lege, cu excepţia dărilor de seamă fiscale. Ar fi binevenit, ca şi programele lor concrete si îndeplinirea lor să fie făcute publice. Atunci filantropii şi sponsorii vor fi şi ei mai informaţi. În ce priveşte contractele şi scrisorile de cerere a donaţiilor, credem că ele pot purta un caracter non-obligatoriu în cazul donaţiilor băneşti de la persoanele fizice. Când persoana fizică donează 30 lei, ea nu totdeauna este dispusă de a încheia şi un contract. Suntem de părerea că iniţierea donaţiilor filantropice şi de sponsorizare poate fi efectuată şi fără cererea de donaţie scrisă, căci programele publicate, adresările prin mass-media tot sunt cereri ca atare. Iar lipsa acestor cereri nu ar trebui să ducă la pierderea deducerilor. Procedura necesită simplificare, şi nu îngreunare. O procedură neclară, grea, respinge agentul economic şi persoana fizică de la acţiunile de ajutor filantropic şi de sponsorizare. Riscul mare de a pierde deducerile cheltuielilor de filantropie şi sponsorizare din cauza lipsei de cerere, sau a posibilităţii de a indica faptul că beneficiarul sau filantropul/sponsorul au careva încălcări (mici, de exemplu) în contabilitate, sau din cauza că inspectorul fiscal şi şeful lui consideră că deducerile cheltuielilor de filantropie au legătură directă cu faptul dacă beneficiarul face uz de dreptul la scutire de impozit sau nu – este factorul de respingere a iniţiativelor fireşti a businessului de a oferi ajutoare filantropice şi de sponsorizare.

 4. Suntem de acord cu posibilitatea propusă de a plăti bani la direct de la filantrop şi sponsor la întreprinderile, care efectuează servicii şi lucrări către Beneficiarii ajutoarelor de filantropie şi sponsorizare. Dar dorim să oferim atunci şi posibilitatea de a aplica această procedură şi la procesul de livrare a bunurilor (inclusiv imobilul), pentru a evita cheltuieli şi proceduri suplimentare. În cazul cu imobilul, şi una şi alta sunt mari după valori şi timp. În acelaşi timp suntem ferm convinşi că este necesară producerea unor modificări şi în articolul 10 al legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, ca aceste acţiuni să nu fie considerate plăti prin persoane terţe. Necătînd la faptul că această lege nu acţionează asupra organizaţiilor, care nu desfăşoară activitate de antreprenoriat, filantropii şi sponsorii pot fi sancţionaţi, căci Legea are putere juridică mai mare ca Hotărârea de Guvern.

 5. Am concretizat documentele primare şi am introdus norma, că lista acestor documente este completă şi suficientă pentru a evita cazurile de nepermisiune a deducerilor din cauza lipsei unui careva document adăugător.

 ACAP atrage atenţia asupra faptului că la moment Inspectoratul Fiscal nu are o părere unică despre faptul ce document confirmativ trebuie să însoţească o acţiune filantropică/sponsorizare când filantropul/sponsorul este plătitor de TVA.

TVA se aplică doar la livrările cu caracter de întreprinzător, adică cu intenţia de a primi venit. Conform articolului 102 din Codul Fiscal, trecerea în cont a TVA se permite doar pentru livrările de întreprinzător. În cazul dacă bunul a fost procurat cu scopul de a fi folosit în activitatea de întreprinzător, iar ulterior s-a folosit în alte scopuri (ca exemplu filantropie şi sponsorizare), contribuabilul pierde dreptul la scutire. Livrările efectuate în alte scopuri decât cele de întreprinzător sunt însoţite de factură, şi nu de factura fiscală, căci factura fiscală se foloseşte numai pentru livrări impozabile cu caracter de întreprinzător.

Pe de altă parte articolul 99 din Codul Fiscal prevede, că în cazurile când contribuabilul efectuează livrări în folosul persoanelor terţe gratis, aceste livrări se consideră a fi impozabile.

Deoarece livrările impozabile sunt însoţite de facturi fiscale, unii controlori şi unii agenţi economici sunt de părerea că şi livrările cu scopuri filantropice şi de sponsorizare trebuie să fie însoţite de facturi fiscale. Doar conform Legii cu privire la filantropie şi sponsorizare livrările se consideră a fi filantropice şi de sponsorizare dacă nu au nici un scop vădit şi ascuns de primire a venitului. În pofida faptului, că livrările fără caracter de întreprinzător nu sunt nici măcar obiect al impunerii cu TVA (art. 95 al Codului Fiscal), acestea nu pot fi şi livrări impozabile (conform prevederilor art. 99 ale Codului Fiscal).


Credem, că acest regulament nu este necesar să indice două documente: factura şi factura fiscală, dar unul singur (factura) pentru a nu induce în eroare contribuabili şi pentru a omite elemente de corupţie.

 6. Menţionăm posibilitatea de a iniţia donaţia nu numai din partea beneficiarilor, ci şi din partea filantropilor şi sponsorilor.

 7. La fel suntem de părerea că documentele care confirmă plata trebuie să fie descrise în întregime sau să fie indicat „toate documentele de plată posibile după caz” pentru a evita necesitatea de a modifica deseori acest Regulament.

 8. Suntem de părerea că aplicarea MCC este de prisos.

 9. Cheltuielile legate de filantropie şi sponsorizare nu constau doar din costul direct al bunului sau al sumei transferate. Întreprinderile mai poartă cheltuieli pentru transportare, notariale, bancare etc., care, după părerea noastră, trebuie de asemenea premise la deduceri în limitele stabilite de Codul Fiscal.

 10. În privinţa TVA-ului la aprovizionarea bunurilor şi a părţilor componente ale costurilor de servicii şi lucrări, considerăm că acest TVA va fi trecut la costul iniţial al acestor bunuri, dacă întreprinderea a avut intenţia iniţială de a le dona. În caz contrar TVA va fi trecută la cheltuieli administrative la momentul înstrăinării bunurilor, serviciilor, lucrărilor. În orice caz suntem de acord, că aceste sume de TVA vor fi parte componentă a costului donaţiei şi vor participa la procedura de analiză, dacă costul donaţiei va depăşi sau nu va depăşi limitele stipulate în Codul Fiscal. Însă formularea propusă a acestei norme prevedea doar reflectarea directă a acestei sume de TVA doar la cheltuieli.

 11. Este o greşeala mare când în textul propus sunt fraze care fac referire la Codul Fiscal ca la un act legislativ care oferă sau nu dreptul de a efectua donaţiile filantropice şi cele de sponsorizare. Este principial: Codul Fiscal nu are aşa împuterniciri şi nici nu le oferă. Codul Fiscal nu indică nimănui, nici unui contribuabil dreptul sau refuzul de a face donaţii. Codul Fiscal doar indică limitele, regulile de deducere a donaţiilor şi enumără în folosul căror organizaţii donaţiile pot fi deductibile în limitele stabilite.

 Considerăm, că acest Regulament are o importanţă mare la creşterea nivelului (în număr şi surse) a ajutoarelor filantropice şi de sponsorizare. Anume din această cauză acest Regulament necesită o astfel de elaborare, care să nu conţină nici o normă de prisos şi nici o normă să nu fie scăpată din vedere, pentru a nu descuraja agenţii economici şi persoanele fizice de la acţiuni de filantropie şi donare şi pentru a evita corupţia, riscurile de amenzi şi plăţi adăugătoare din partea agenţilor economici în urma controalelor subiective şi abuzive.

 Vă rugăm sa ţineţi cont de opiniile expuse în această scrisoare, de sugestiile şi propunerile noastre.

 Anexă: Opiniile Asociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova (ACAP RM)

 

Cu respect,

 

Veaceslav Ciobanu,

Preşedintele Asociaţiei Contabililor

şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova

 

Comentarii Adaugă comentariu
 
Nume, Prenume *: E-mail:
Comentariu * caractere rămase  
Întrebări-răspunsuri
Privind dreptul la achitarea indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, dacă stagiul angajatului este mai mic de 9 luni 
14.07.2016  
Activez din iulie 2015. În februarie 2016 am stat 6 zile în concediu medical. Mi se cuvine achitarea concediului medical?
Privind acordarea concediului de odihnă integru 
27.06.2016  
În primul an de muncă, după 11 luni lucrate fără concediu de odihnă, angajatul are dreptul la 28 zile de concediu sau 26 (11x2,33)?
Privind calcularea și achitarea concediului adiţional plătit pentru studii 
22.06.2016  
Dacă îți ei concediu adiţional plătit pentru studii, unde trebuie să se achite 75 % din salariu mediu și cum se calculează acesta?
Modul de calculare a concediilor suplimentare 
03.02.2016  
În cazul în care o persoană apropiată a unui angajat a decedat, angajatul va putea beneficia de concediu suplimentar? Cum se va calcula acest concediu?
© 2017 Contabil Şef. Toate Drepturile Rezervate.