Prima  |  Articole  |  Fiscalitate | Practica fiscală: Facturi de la firme fantome

Practica fiscală: Facturi de la firme fantome

07.02.2011   5806   12   Veaceslav Ciobanu, Director "OptimAudit" SRL

Votează: 0.0/5 (0 Voturi )

imprimare

Practica fiscală: Facturi de la firme fantome

 

Unele lucruri se schimbă spre bine în activitatea organelor fiscale de control. Inspectorii fiscali sunt mai pregătiţi, s-au învăţat şi să zîmbească. Dar probleme în relaţiile noastre a contribuabililor cu organele fiscale mai sunt. Mai dureroase sunt cele ce ţin de interpretarea ciudată, după părerea noastră, a unor norme din Codul fiscal, aplicarea unor sancţiuni fiscale exagerate pentru încălcări nesemnificative, imposibilitatea de a corecta dările de seamă fiscale prezentate anterior fără a fi aplicate sancţiuni exagerate.

Tema legată de activitatea aşa numitelor firme “fantome” este foarte amplă şi dureroasă în primul rînd pentru bugetul de stat. Cînd citeşti actele de control ale Curţii de Conturi ţi se ridică părul în vîrful capului şi te doare inima pentru ţara noastră.

În acest articol, vreau să abordez doar un aspect al acestei probleme, cel al riscurilor şi consecinţelor pentru un contribuabil de bună-credinţă în relaţia economică cu o firmă „fantomă”. Ori acesta se poate trezi să fie învinuit în relaţii cu firme “fantome” fără a şti măcar ceva despre aceasta.

Registrul firmelor fantome se ţine de organele de control şi este într-o permanentă actualizare. Presupun, că în această listă nimeresc şi întreprinderi, care un timp au activat în mod legal, iar la un moment dat s-au transformat în “fantome”. Totul în lume este relativ şi schimbător. Astăzi este întreprindere legală, iar mîine nimereşte în mîinile escrocilor.

Presupun, că organele fiscale aplică categoria de fantomă pentru toate perioadele activităţii acestor firme inclusiv şi pentru perioadele cînd aceste firme se încadrau în norma legală de activitate.

Voi povesti despre un caz recent din practica fiscală, cînd o întreprindere, în urma rezultatelor controlului fiscal poate fi sancţionată pentru presupuse relaţii economice cu o aşa numită firmă “fantomă”.

Pe parcursul a doi ani (anii 2007-2008) întreprinderea a procurat unele materiale pentru oficiu, sume foarte mici de la o firmă, care ulterior a nimerit în lista firmelor fantome. Fizic, bunurile au fost procurate de la o unitate de comerţ cu amănuntul, înregistrată în mod legal pe numele “fantomei” (dacă la acel moment firma era fantomă nu putem să ştim?!). Plata a fost efectuată prin contul curent bancar. Fiecare factură primită de la această firmă era în sumă de 250-600 lei, în total au fost stabilite 10 facturi.

Sumele sunt nesemnificative, dar exemplul este relevant la compartimentul atitudini şi sancţiuni nejustificate. Eşti vinovat sau nevinovat nu contează, sancţiunile se aplică la cote maxime, dacă se găseşte o posibilitate formală pentru a fi aplicate. Acest exemplu este relevant şi la compartimentul transmiterea obligaţiunilor de administrare fiscală pe umerii contribuabililor.

Verdictul inspectorilor fiscali a fost următorul: ne prezentaţi facturile în original, noi le luăm şi le prezentăm la o careva expertiză. Dacă se constată că sunt false (??) sumele TVA ce corespund acestor facturi o să fie scoase din trecerea în cont (în total aproximativ 650 lei) sau puteţi benevol să renunţaţi la acest TVA fără a prezenta facturile pentru expertiză. Ţinînd cont, că la momentul controlului toate documentele contabile erau arhivate în mape, pentru a finaliza cât mai rapid controlul fiscal, conducerea entităţii a decis să refuze benevol de trecerea în cont a sumelor TVA ce revin acestor facturi.

Am presupus la acel moment, că lista pierderilor şi sancţiunilor pentru entitate se va epuiza cu aceasta. Dar nu a fost aşa să fie. În actul de control au fost stipulate următoarele încălcări fiscale:

1.Întocmirea eronată a 10 Declaraţii lunare privind TVA, legate de corectarea TVA din facturile primite de la “fantomă”;

2.Întocmirea eronată a Declaraţiilor pe venit pentru perioadele A/2007 şi A/2008 ce ţin, de asemenea, de excluderea din deduceri a cheltuielilor constatate în baza facturilor emise de “fantomă”.

Apare o întrebare rezonabilă: De ce excluderea a unor sume TVA din trecerea în cont poate să însemne, că dările de seamă fiscale au fost întocmite eronat? Excluderea din trecerea în cont a sumelor TVA (nelegitimă, după părerea noastră) deja este o sancţiune. Cum ar fi trebuit să procedeze entitatea în situaţia descrisă mai sus pentru ca dările de seamă să nu fie eronate? Să nu procure bunuri de la o întreprindere, care activa la acel moment legal şi era autorizată de stat? De la o unitate de comerţ cu local şi autorizaţie de funcţionare, cu aparat de casă, afiş publicitar, orar de funcţionare pe uşă?!! Ce trebuia să întreprindă entitatea la acel moment, ca să prevadă, că această întreprindere o să se transforme în “fantomă”? Or nu este rolul statului ca să lupte cu această infracţiune?

Argumentele contribuabilului şi sumele nesemnificative n-au fost luate în calcul la stabilirea încălcărilor fiscale. Pe drept, apare întrebarea: de ce întreprinderea este sancţionată pentru încălcări pe care nu le-a comis? Doar pentru că în bugetul statului nu sunt bani? De ce problemele statului privind administrarea impozitelor şi luptă cu firmele “fantomă” sunt puse pe umerii plătitorilor de impozite?

Amenzile şi penalităţile au devenit un articol important în componenţa veniturilor fiscale ale bugetului de stat. Pe de o parte, stabilim cota zero la impozitul pe venit şi ne ţinem tari în faţa investitorilor şi partenerilor europeni, iar, pe de altă parte, deficitul bugetar este acoperit pe seama amenzilor şi sancţiunilor inventate şi neargumentate. Noi, contabilii nu suntem de acord cu o aşa abordare. Dorim să fie stabilite impozite justificate, care ar permite existenţa statului, clare şi transparente, dar nu sancţiuni bazate pe interpretări ciudate ale normelor fiscale şi amenzi neargumentate şi lipsite de logică şi bun simţ.

Am o opinie personală referitor la activitatea acestor firme fantome: dacă organele statului ar avea voinţă ca să contracareze acest fenomen, ar face-o. Într-o ţară mică precum este Republica Moldova, unde, toţi se cunosc unul pe altul, acest lucru se poate uşor de făcut. Or, contribuabilii oneşti au numai de pătimit din urma activităţii acestor firme.

Printre altele, în ultimul timp companiile “fantomă” din nou ridică capul.

Problema acestui caz nu este în amenda de aproximativ 2400 de lei, care va urma să fie plătită de întreprindere pentru aceste „încălcări” pe care entitatea nu le-a comis (art.257 din Codul fiscal 200 lei pentru fiecare dare de seamă întocmită eronat), dar în simţul dreptăţii care a fost lezat, în umilinţă şi neputinţa de a contrapune ceva acestui fenomen. În aşa fel, se discreditează şi profesia de contabil. Pentru ce trebuie contabili buni, dacă se găsesc aşa fel de „încălcări” şi rezultatul muncii lor - dările de seamă fiscale – se constată că sunt eronate?

Îmi aduc aminte de cuvintele unui contabil spuse la adunarea generală a Asociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesionişti (ACAP) în luna iunie 2009 în legătură cu discuţiile pe marginea problemei cratimelor în facturile fiscale. Vorbind de umilinţa pe care o simte atunci, cînd în loc să se ocupe de munca contabilă, trebuie să stea să deseneze cratime în facturile fiscale pentru ultimii doi ani, a spus aproximativ următoarele:

„Noi suntem gata să plătim impozite în bugetul statului. Chiar şi pentru aceea, că răsuflăm sau mergem pe pămînt. În acest caz, statul să stabilească prin lege clar şi univoc cum să calculăm aceste impozite şi cum să le plătim. Nu vrem să fim umiliţi şi amendaţi pentru lipsa cratimelor în facturile fiscale”, a declarat contabilul.

Problema cratimelor la acel moment a fost rezolvată, dar aceste cuvinte sunt actuale şi astăzi.

Îmi aduc aminte de o şedinţă convocată de Ministrul finanţelor Dl Veaceslav Negruţa prin septembrie-octombrie 2009. A fost invitată mai multă lume: reprezentanţi ai societăţii civile, patronate, sindicate, ministere etc. Domnul ministru a vrut să afle părerea participanţilor referitor la prelungirea cotei zero la impozitul pe venit pentru întreprinderi. Toţi participanţii, inclusiv şi reprezentanţii statului s-au expus categoric pentru prelungirea cotei zero a impozitului în condiţiile declanşării crizei economice. Numai Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova pe care am avut cinstea s-o reprezint a avut altă părere şi am spus că stabilirea cotei zero este o decizie de conjunctură politică şi nu are nici o treabă cu criza.

Impozitul pe venit îl plătesc întreprinderile care au profit!! De ce persoanele fizice în condiţiile de criză trebuie să plătească impozit pe veniturile sale (pînă la 18%), dar întreprinderile nu? Sunt întreprinderi din unele domenii (inclusiv destul de profitabile), care, în lipsa impozitului pe venit, nu plătesc nici un impozit!! Nici aşa nu-i corect. Noi dorim impozite justificate (poate diferenţiate pe categorii de entităţi) şi nu dorim ca statul să-şi acopere veniturile ratate prin amenzi şi sancţiuni neargumentate.

Privitor la cota zero mi-am expus părerea şi la momentul cînd această decizie a fost luată (Ziarul Logos-press din anul 2007).

Concluzia este următoare. Nici o dată şi nici într-o ţară relaţiile dintre organele fiscale şi contribuabili n-au fost prietenoase. Noi cerem numai ca aceste relaţii să fie corecte. Şi, dacă sunt careva lacune în legislaţia fiscală, să fie înlăturate cît mai repede inclusiv la iniţiativa organului fiscal şi să nu fie folosite ca posibilitate de a aplica sancţiuni fiscale neargumentate.

 

Veaceslav Ciobanu

Auditor,

Director OptimAudit SRL

 

P.S. Prin acest articol începem publicarea unei serii de articole ce ţin de problemele cu care se confruntă contribuabilii pe parcursul controalelor fiscale. O parte din aceste probleme sunt neargumentate şi pot fi excluse din practica fiscală în scurt timp şi nu sunt în detrimentul bugetului de stat, cum cred unii. Ne adresăm către cititorii noştri ca să ne scrieţi despre încălcările fiscale stabilite la întreprinderile Dvs pe marginea controalelor fiscale pentru a fi generalizate, reflectate în articolele la rubrica „Practica fiscală” (sau articole semnate de Dvs) şi pentru a nu fi repetate de colegii noştri de la alte întreprinderi. Să ne scrieţi despre încălcările stabilite şi cu care Dvs nu sunteţi de acord; despre acele încălcări care au fost reflectate în actele de control şi despre acele cu care aţi fost ameninţaţi că puteţi fi sancţionaţi.

Ne adresăm şi către inspectori fiscali cu propunerea să-şi expună părerea pe marginea problemelor abordate.

 

Comentarii Adaugă comentariu
totpal mariana / 24.03.2012 17:40
am fost intro perioada de criza financiara neavind servici si avind 4 copii in ingrijire am fost pacalita de un escroc ca imi da un loc de munca si m-a pus sa iau un inprumut de unele obiecte mintindu-ma ca o sa ma ajute sa lucrez la o firma FANTOMA care nici nu exista iar acum eu am ramas sa platesc dintr-un salariu minim pe economie iar EXCROCUL este de negasit ..............fiind plecat din tara .
Răspunde
 

фантом / 21.03.2011 13:15
Пример - не показателен. Где комментарии про миллионы обналиченные "добросовестными" предприятиями через фантомов. ...хотят они платить налоги :-/
Răspunde
 

ghenadie negara / 19.02.2011 11:11
in marea majoritate a cazurilor contribuabilul "invinuit de trecere in cont a sumelor tva de la delicventi" este in buna cunostinta de cauza despre starea acestuia atit de iure cit si de fapt (uneori ti se ridica parul in cap de schemele "gindite": cu spoturi publicitare de sute de mii de lei care nu le-a vazut nimeni desi se prezinta ca au fost derulate chiar la televiziunea publica, cu cesiuni pe intreprinderi inexistente de iure, etc.). astfel, daca tranzactia a avut loc de fapt, delicventul a avut capacitate de exercitiu iar factura a fost eliberata pe numele lui fiscu nu are nici o sansa de cistig (chiar si cu expertizele grafologice) pe motiv ca este o problema de sistema si nu una mecanica. astfel ca este salutabil efortul ifps de "stirpire" a acestor "papadii" iar incercarea de a pune responsabilitate si pe "cumparator" este una inevitabila, ba shi eficienta (fiind in situatii de imprevizibilitatea unui rezultat in instanta cumparatorul va cintari de multe ori inainte de a face achizitia). cum se spune : на войне все средства хороши
Răspunde
 

Altul / 18.02.2011 09:00
Cred ca cel mai bine ar fi sa fac conturi bancare la care ar fi depusele sumele TVA. Si numai dupa acceptul fiscalei, sa fie restituita suma. Convins ca astfel de firme vor disparea a doua zi
Răspunde
 

Eu / 16.02.2011 14:48
E actuala problema ridicata aici. Ceea ce vreau sa competez este faptul ca cersitul banilor, fie in scopuri personale sau ale statului este o roblema de procedura, etica, cultura, profesionalism. Problema majora este stirpirea radacinii acesui viciu. Cred cu fermitate ca toate firmele fantome si alte vicii economico fiscale sint cunoscute (pina si telefonul directorului) de catre toate organele de control. Oare tara asta e asa de mare? Este un interes (din partea celui ce are ca functii sa le distruga) de a le mentine, ba chiar sa le fie curator in anumite situatii. Daca eu ca simplu contribuabil stiu asa companii vreo cinci, pai nu stie asta statul??? Iata aici e problema. NU se va schimba nimic in tara asta.
Răspunde
 

ghenadie negara / 16.02.2011 13:45
referitor practica judiciara: din cite cunosc eu- Prin prisma art. 169 alin. (2) Cod fiscal, instanţele de recurs au menţionat că, obligaţiile fiscale ale vânzătorului nu pot fi puse pe seama consumătorului de valori materiale şi servicii procurate, odată ce ultimul ca cumpărător de bună credinţă, concomitent cu costul mărfurilor, serviciilor procurate a achitat furnizorului şi TVA în conformitate cu legislaţia în vigoare. În justificarea legalităţii deciziilor sale, instanţele de recurs a mai menţionat că, reclamanţii (agenţii economici) nu pot purta răspundere pentru neexecutarea obligaţiilor fiscale de către o altă întreprindere, dacă aceştea n-au săvîrşit careva încălcări, care ar duce la aplicarea art. 231 Cod fiscal privind atragerea la răspunderea fiscală. Totodată, instanţele de recurs au considerat relevantă la caz hotărîrea CEDO din 22 ianuarie 2009 pe cauza Bulves AD vs Bulgaria, dat fiind faptul că prin hotărîea menţionată, CEDO a notat că agentul economic impozabil, care a făcut o achiziţie de bunuri, nu are nici o posibilitate de a supraveghea, a controla ori a cere furnizorului său să se conformeze obligaţiilor de achitare TVA. De asemenea, jurisprudenţa europeană a menţionat că agentul economic, care a achitat furnizorului său TVA, este plasat într-o poziţie dezavantajoasă şi într-o stare de incertitudine în situaţia în care recunoaşterea dreptului ei la deducerea TVA depinde de evaluarea dată de autorităţile fiscale privind faptul dacă furnizorul de bunuri a achitat TVA în timpul prevăzut.
Răspunde
 

ghenadie negara / 16.02.2011 13:43
ptr cine este interesant: chestiunea cu 2400 lei amenda este redusa la "statistica" fiscala (mi se face greatsa cind inspectorul fiscal declara: "pai noi trebuie sa scriem ceva in act"- acesta este cazul clasic descris mai sus. totodata este util a analiza si practica judiciara la acest capitol.
Răspunde
 

Elena / 10.02.2011 14:11
Politica fiscala in tara noastra este infantila si inconsecventa. Iar administrarea fiscala in general se reduce la tachinarea contribuabililor pentru nimicuri.
Răspunde
 

tatianaivanovna / 07.02.2011 19:00
ma alatur deplin
Răspunde
 

Tatiana Grinic / 07.02.2011 18:53
борьба с фирмами фантомами через чрезмерное и не справедливое санкционирование предприятий - удобная практика для за вуалирования тех же целей - сбор дани с предприятий любой ценой. Никто и не борется с реальными фирмами фантомами, так как они родом из кулуаров власти. С данными фирмами борются, при смене кланов или сфер влияния. С мелочью, которая подпадает под фирмы фантомы за не сдачу отчетов, когда фирму уже допекли или довели до разорения, борются активно через наказание добросовестных и ничего не подозревающих налогоплательщиков - ради сбора денег в бюджет
Răspunde
 

Tatiana Grinic / 07.02.2011 18:45
Спасибо за статью. Не адекватность и заказной характер проверок на предмет сбора дани с предприятий ради пополнения бюджета любой ценой не только учащающаяся практика в течении двух лет. но и целенаправленная политика (за кулисная, так как явно декларируется иное). Государство не умеет и не хочет, по фактам, а не по лозунгам, способствовать развитию бизнеса и через рост налогооблагаемых баз способствовать повышению налогов.
Răspunde
 

Adrian / 07.02.2011 14:07
Este binevenita rubrica data. D-nu Ciobanu va multumesc pentru eforturile depuse in sprijinul profesiei contabile
Răspunde
 

 
Nume, Prenume *: E-mail:
Comentariu * caractere rămase  
Întrebări-răspunsuri
Privind dreptul la achitarea indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, dacă stagiul angajatului este mai mic de 9 luni 
14.07.2016  
Activez din iulie 2015. În februarie 2016 am stat 6 zile în concediu medical. Mi se cuvine achitarea concediului medical?
Privind acordarea concediului de odihnă integru 
27.06.2016  
În primul an de muncă, după 11 luni lucrate fără concediu de odihnă, angajatul are dreptul la 28 zile de concediu sau 26 (11x2,33)?
Privind calcularea și achitarea concediului adiţional plătit pentru studii 
22.06.2016  
Dacă îți ei concediu adiţional plătit pentru studii, unde trebuie să se achite 75 % din salariu mediu și cum se calculează acesta?
Modul de calculare a concediilor suplimentare 
03.02.2016  
În cazul în care o persoană apropiată a unui angajat a decedat, angajatul va putea beneficia de concediu suplimentar? Cum se va calcula acest concediu?
© 2017 Contabil Şef. Toate Drepturile Rezervate.